Secretarul de Stat american John Kerry şi ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, s-au întâlnit, luni, la Geneva, prilej cu care au discutat timp de 80 de minute. E mult sau e puţin? Întrebarea pare îndreptăţită dacă ţinem seama de contextul internaţional foarte încordat, cu multe probleme deosebit de grave, între care se detaşează criza ucraineană. Din această ultimă perspectivă să reţinem că, exact în ajunul întrevederii respective, ONU a publicat un bilanţ al conflictului din Ucraina, potrivit căruia de la debutul conflictului şi până azi s-au înregistrat 6.000 de morţi şi distrugeri materiale de neimaginat. Este adevărat, la ora discuţiilor dintre cei doi, în estul Ucrainei domnea un calm relativ între rebeli şi forţele Kievului.
După convorbiri, Lavrov a declarat ziariştilor că s-a consemnat “un progres notabil” în aplicarea ultimelor acorduri de pace semnate la Minsk, pe 12 februarie şi intrate în vigoare trei zile mai târziu, adăugând că “încetarea focului este aplicată, iar armele grele sunt retrase” din estul ucrainean. El a cerut autorităţilor de la Kiev să ridice “blocada de facto” asupra regiunii Donbasului şi să restabilească acolo serviciile esenţiale acordate populaţiei. În ce-l priveşte, John Kerry s-a declarat “plin de speranţă” în legătură dezescaladarea situaţiei din Ucraina. “Încetarea focului nu este încă una completă”, “dar speranţa noastră că în viitoarele ore şi, desigur, în viitoarele zile el să fie respectat complet”, a spus el. “Sper că acesta să fie drumul pentru o mai mare dezescaladare şi nu pentru mai multe decepţii şi violenţă”, a încheiat secretarul de Stat american.
Kerry şi Lavrov se aflau laGenevapentru a participa la şedinţa de deschidere a Consiliului Drepturilor Omului al ONU. În discursurile rostite cu acest prilej, fiecare dintre cei doi a apărat punctul de vedere al ţării sale în legătură cu obiectivele acestui Consiliu raportate la criza din Ucraina.
În context notăm că există o mobilizare neobişnuită în legătură cu conflictul din Ucraina. Astfel, la câteva ore după convorbirile între Lavrov şi Kerry, luni seara, preşedinţii rus, ucrainean şi francez şi cancelarul german au avut o lungă convorbire telefonică pe această temă spinoasă.
După această inedită conversaţie telefonică, preşedinţia din Paris a precizat că se înregistrează “progres” în reglementarea situaţiei din Ucraina, dar ea trebuie “ameliorată” în continuare. “Cei patru lideri au convenit să ceară OSCE să joace un rol mai mare în vederea îmbunătăţirii încetării focului şi a retragerii armelor grele şi să facă un raport zilnic asupra aplicării acestor măsuri.” După cum se pare, se fac paşi concreţi în vederea încetării focului, iar implicarea celor doi lideri vestici – Hollande şi Merkel – nu poate fi desprinsă de grija lor şi a celorlalte state din UE de a nu fi private de aprovizionarea cu gazul rusesc ce tranzitează Ucraina.
De altfel, trebuie notat că Uniunea Europeană a acţionat direct în dezamorsarea noului conflict în ce priveşte gazele ruseşti vândute Ucrainei. Ca urmare, părţile au avut, tot luni, la Bruxelles, o întâlnire în cadrul căreia miniştrii Energiei din cele două ţări – Aleksandr Novak (Rusia) şi Volodîmîr Demşişin (Ucraina) – au pus la punct un acord privind acest lucru. Deşi patronul Gazprom, Aleksei Miller, nu a fost prezent la tratativele trilaterale, la sfârşitul lor s-a anunţat că s-a ajuns la un acord privind continuarea livrării de gaz Ucrainei până la finele lunii martie şi securizarea tranzitului gazului cumpărat de UE.
Uniunea Europeană cumpără în fiecare an circa 130 miliarde mc de gaz din Rusia, iar jumătate din acesta tranzitează Ucraina, cu destinaţia Polonia, Slovacia, Ungaria, România, cele patru ţări de destinaţie a gazoductelor ucrainene din UE. În 2014, circa 40% din cele 147 miliarde mc de gaz natural rus importate de Europa au tranzitat teritoriul ucrainean, iar gazul rusesc reprezintă 30% din cererea europeană.
Compania ucraineană „Naftogaz se angajează să plătească în avans Gazprom, în martie, gazul ce asigură consumul ţării. Gazprom garantează tranzitul gazului achiziţionat de UE şi va livra zilnic în punctele agreate de cele două părţi până la 114 milioane mc de gaz Ucrainei, pe baza plăţilor primite în avans”, se arată în acordul la care au ajuns părţile în urma medierii vicepreşedintelui Comisiei Europene pentru Energie, Maros Sefcovici.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.