1 mai era o zi specială în comunism. TVR şi Radio România aveau programe muzicale speciale dedicate acestei zile. Piesele transmise pe post erau cam aceleaşi în fiecare an. O selecţie privind muzical zilei vă prezentăm astăzi în Cotidianul.ro.
-
„Te slăvim Românie” – Imnul RPR/RSR (1953 – 1977
Dintodeauna, postul naţional de radio, şi din 1956 postul naţional de televiziune îşi deschideau programele cu imnul de stat. De 1 mai, imnul se transmitea şi pe parcursul zilei. „Te slăvim Românie” este al doilea imn din timpul regimului comunist, primul, de inspiraţie 100% sovietică fiind „Zdrobite cătuşe”. Şi acest al doilea imn avea o linie melodică cu specific sovietic.
-
„1 mai muncitoresc” – „hit”-ul zilei
Este cântecul cel mai popular al zilei de 1 mai în timpul regimului comunist. Se transmitea de cel puţin 10 ori pe zi, în diferite interpretări. Compoziţia îi aparţine lui Cirprian Porumbescu şi se numea „Râde iarăşi primîvara” şi evident nu putea avea nicio legătură cu ziua de 1 mai. În 1946 piesa fost confiscată şi deturnată de propaganda comunistă, care i-a schimb versurile originale şi le-a înlocuit cu versurile care au „făcut istorie”. Piesa se transmitea aproape non-stop şi la defilări, care s-au organizat pnă la mijlocul anilor 70. În selecţia noastră piesa este interpretată de corul Madrigal.
-
„Mulţumim din inimă partidului”
Este o altă piesă „de rezistenţă” a zilei de 1 mai (dar era „utilizată” şi cu alte ocazii), care se transmitea de mai multe ori, dar numai în prima parte a zilei. Piesa răsuna şi în difuzoare sau era interpretată de fanfară aproape pe toată durata defilării pionierilor prin faţa tribunei oficiale. A fost considerată ca fiind marşul pionierilor, dar în epocă s-a evitat utilizarea termenului marş, pentru că suna cam capitalis.
-
„Macarale”
A fost unul din marile hit-uri ale muzicii uşoare româneşti din anii 60, pentru că readucea în prim plan, după un deceniu de sovietizare, un ritm american foxtrot-ul, extrem de popular în România interbelică. Ca şi alte piese ale perioadei, „Macarale” a reprezentat un compromis: ritm american, versuri socialiste, mobilizatoare. Până în 1989, piesa era transmisă şi retransmisă (mai era utilizată şi ca ilustraţie muzicală) în ziua de 1 mai. Numele compozitorului, Costel Zaharia, nu a fost cunoscut marelui public, pentru că a fugit din ţară cu două luni înainte de lansare. Trio Grigoriu (fraţii George, Angel şi vărul Cezar) interpretează piesa, grupul reprezentând „originalul”, pentru că au existat şi preluări.
-
„Cincinal în 4 ani şi jumătate”
Este un cântec care răspunde „comandamentelor” timpului: lansarea temei politice a realizării cincinalului mai devreme. Piesa, compusă de Henri Mălineanu, care este şi autorul versurilor, a fost lansată de interpretul de muzică populară Ion Bozga. Între 1974 şi 1979 a fost difuzată în exces de 1 mai.
-
„Magistrala albastră”
Este hitul perioadei (1984-1987) în care apar piesele cu iz politic în muzica uşoară; obţine premiul special al juriului la Festivalul de la Mamaia în 1984, în interpretarea de marcă a duetului Mirabela Dauer şi Dan Spătaru. În epocă s-a spus că a fost o construcţie muzicală după modelul mega-hit-ului „Živela Jugoslavija”, interpretată de Lepa Brena şi Miroslav Ilic, adică o linie melodică cu o armonie deosebită combinată cu un text politico-patriotic. Este totuşi greu de crezut că autorii, Vasile Vasileche Jr şi Aurel Storin erau la curent cu piesele de succes la zi, din ţara vecină. „Magistrala albastră” a fost până în 1989, transmisă în programele se seară, de divertisment din zilele de 1 mai, de la radio şi televiziune. La TVR era utilizată şi ca ilustraţie muzicală la reportajele privind „realizările” din producţie în cinstea zilei de 1 mai.
-
„Vibrant Omagiu”
Seara, în încheierea programelor de divertisment se dădea „cezarului, ce e al cezarului”, adică piese omagiale. Una dintre primele piese dedicate „celui mai iubit fiu al poporului” a fost şi piesa „Vibrant Omagiu”. De fapt a fost piesa de rezistenţă dintre toate cele dedicate lui Nicolae Ceauşescu.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.