Spre sfârșitul săptămânii trecute, un anunț al președintelui Klaus Iohannis cu privire la ridicarea vizelor pentru cetățenii români care merg în Canada a făcut foarte mare vâlvă în spațiul public. La foarte puțin după aceea a venit informația că această veste minunată ar putea fi dată peste cap de blocarea de către Belgia, mai précis regiunea Valonia, s-a opus înțelegerii între UE și Canada în privința acordului de schimb CETA.
Acest acord, consecința unei negocieri purtate timp de 5 ani, între 2009 și 2014, desființează aproape toate tarifele dintre Canada și UE, în proporție de 98%. Susținătorii acestuia spun că PIB-ul UE va crește cu 12 miliarde de euro pe an, iar comerțul UE cu Canada va crește cu 20%. Comisia Europeană susține că printre beneficiile aduse de acord se numără încurajarea investiţiilor şi deschiderea serviciilor, recunoaşterea reciprocă a calificărilor profesionale, precum şi protejarea drepturilor angajaţilor la locul de muncă şi a mediului. Potrivit comisarului UE pentru comerț, Cecilia Malmström, CETA va „ridica standardele” și „va crea locuri de muncă”.
Chrystia Freeland, ministrul Comerțului din Canada, merge mai departe atunci când ea spune că CETA este un „acord progresiv”, deoarece reflectă „valori progresiste”. În realitate, scrie EuroActiv, în cazul în care negocierile au fost cu adevărat despre creșterea bogăției și distribuirea ei în mod egal, de ce acestea au fost purtate atât de opac. Parlamentarii medii, atât la nivel național cât și la nivel european, nu au fost asociați cu discuțiile pe marginea acordului și nu au avut mandate de negociere din partea Consiliului. De altfel, liniile directoare pentru CETA au fost făcute publice de către negociatori de abia după ce au fost încheiate negocierile. Opozanţii săi reprezintă o gama largă de grupuri, care spun că CETA este un model de test pentru a înainta un acord comercial considerat şi mai controversat, cel dintre UE şi SUA (TIPP), care este în continuare în stadiul negocierilor. În primul rând, contestatarii susţin că multinaţionalele vor beneficia de pe urmă acestor acorduri. În plus, se mai acuză faptul că vor fi afectate drepturile consumatorului european, inclusiv cele legate de siguranţă alimentelor. Printre riscuri se mai numără creşterea şomajului şi afectarea mediului înconjurător, potrivit protestatarilor, dar şi slăbirea standardelor şi protecţiei consumatorilor, notează EurActiv.
În cazul în care CETA este într-adevăr un „acord progresiv”, de ce s-ar sponsorii săi se temă de democrație?, se întreabă analiștii de la EuroActiv. Contrar a ceea ce este susținut în mod oficial, nimeni nu este în măsură să demonstreze capacitatea CETA de a genera prosperitate și de a crea locuri de muncă. O evaluare a impactului asupra dezvoltării durabile (SIA) previzionează o creștere a PIB-ului UE cu doar 0,03%. Alte studii independente bazate pe un model mai realist al ONU anticipează efecte economice negative, printre care dispariția a 200.000 de locuri de muncă la nivelul Uniunii. Comisia Europeană susține că CETA este în primul rând o modalitate de a ajuta IMM-urile. Numai că 99% dintre ele nu exportă de fapt dincolo de Atlantic și multe se tem de o deviere a activității lor în UE, din cauza concurenței de la mari companii canadien. Acordul UE-Canada nu este, prin urmare, cu siguranță despre crearea de bogăție, susțin cei de la EuroActiv. Atunci când se confruntă cu această contradicție, susținătorii CETA au descoperit o altă linie de apărare: ei susțin că intenția lor principală este de a crea standarde înalte de comerț internațional, cu ajutorul unor parteneri care împărtășesc aceleași valori, cum ar fi Canada, împotriva dumping-ului din China. Dar, aici, din nou, textul acordului nu reflectă în mod obiectiv această ambiție: standardele sanitare nu sunt consolidate întrucât „principiul precauției” nu este menționat nicăieri. UE și Canada nu spun nicăieri că vor proteja mai bine drepturile sociale și drepturile lucrătorilor; în timp ce angajamentele climatice ale UE sunt profund contrazise de CETA, care este de așteptat să crească emisiile de gaze cu efect de seră.
În esență, acordul comercial dintre UE și Canada merge împotriva a ceea ce, subminat de creșterea inegalităților și declinul investițiilor și a serviciilor publice, are nevoie într-adevăr Europa. Într-adevăr, CETA favorizează liberalizarea și dereglementarea în dauna protecției și re-reglementării. Slăbește, de asemenea, sistemele juridice ale UE și capacitatea statelor euroepene de a urmări obiectivele de politică public, susțin reperezentanții EuroActiv. Un exemplu: în timp ce agricultorii din UE solicită cu disperare mai multe protecții pe piața internă a UE, CETA deschide noi contingente scutite de taxe vamale pentru carnea de vită și de porc din Canada, reprezentand în total 140.000 de tone pe an. Prin acordul CETA, deciziile de politică publică ale guvernelor vor fi atacate în continuare de către companiile multinaționale, inclusiv prin intermediul unor canale legale. Noul „sistem ICS” nu este fundamental diferit de vechiul „sistem ISDS”. La fel ca Transcanada care a dat în judecată guvernului Obama pentru a pune capăt proiectului Keystone XL, companiile canadiene ar putea cere în mod legal Germaniei, Franței sau oricărei altă țări europeane compensații în cazul în care guvernele europene iau măsuri care afectează „așteptările lor legitime”. Asociația Germană a Judecătorilor pune sub semnul întrebării compatibilitatea acestei competențe paralele cu ordinea juridică a UE și îndeamnă Comisia, guvernele naționale sau Parlamentului să solicite Curții Europene de Justiție un aviz juridic privind compatibilitatea cu legislația UE. Rămân de altfel îndoieli serioase cu privire la independența și calificarea judecătorilor ICS precum și în ceea ce privește protecția dreptului statelor de a reglementa în interesul public. În ultimele zile, sute sute de mii de oameni au protestat faţă de CETA în Germania, Franţa, Spania şi Polonia, motivul fiind acela că va reprezenta un precedent periculos, care va deschide calea pentru un pact similar, dar cu efecte mai ample, cu Washingtonul – Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP), relatează agenţia AFP.
„Întâi sufletele oamenilor, apoi profiturile”, au scandat oamenii în Polonia, în timp ce în Madrid au strigat „Nu sărăciei, inegalităţii şi TTIP”. Cu TTIP există deja probleme în ce priveşte acceptarea de către UE, liderii europeni transmiţând că nu vor fi de acord cu acesta înainte că preşedintele Barack Obama să-şi încheie mandatul, în luna ianuarie. Policy Network scrie că Belgia, Germania şi Austria sunt probabil ţările cele mai sceptice când vine vorba despre CETA. Premierul regiunii Valonia, Paul Magnette, a explicat opoziţia faţă de acordul UE-Canada: „Există noi progrese semnificative care au fost făcute, în special în dosarul agricol. În schimb, pentru noi rămân dificultăţi, în special în dosarul arbitrajului”. Regiunea Valonia ar vrea un document interpretativ al Acordului CETA care să includă garanţii speciale privind protecţia datelor private, amendamente la drepturile pe piaţa muncii, la serviciile generale, la licitaţiile publice, în domeniul asigurărilor sociale şi generale.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.