Ce grozăvii ne mai pregătește Tudose

Contul dedicat TVA, taxa pe solidaritate și contribuțiile calculate la salariul minim pentru angajații cu normă parțială sunt cele trei mari grozăvii fiscale rămase în programul de guvernare PSD-ALDE după ce s-a renunțat la impozitul pe cifra de afaceri care se bătea cap în cap cu prevederile europene în cazul companiilor cu cifra de afaceri de peste 500.000 de euro. „Split playments” la TVA este o măsură pe care Cabinetul Tudose dorește să o introducă de la 1 spetembrie și care are ca scop reducerea evaziunii pe taxa pe valoare adăugată. Pentru cei care sunteți plătitori de TVA, statul român dorește să reducă evaziunea pe TVA și, în acest moment, în ultimii ani de zile, colectarea de TVA este undeva la 73-74%. Asta înseamnă că pierdem anual undeva între 16 și 20 de miliarde de lei ca și impact. Dorința este ca, de la 1 septembrie acest an, să se creeze un cont separat de TVA care se va numi Split VAT. Veți avea un cont de unde veți lucra cu TVA-ul atunci când achiziționați sau când faceți plăți, dar din acel cont nu veți putea să retrageți banii. Aceștia vor fi blocați pentru transferul de TVA către furnizor sau către stat”, a explicat ministrul IMM-urilor, Ilan Laufer. Potrivit acestuia, un astfel de mecanism ar fi aplicat și în alte țări, urmând să fie introdus și în Marea Britanie. Conform acestei idei, toate societățile din țară vor fi obligate să își mai deschidă un cont bancar în care să încaseze doar TVA aferent facturilor emise de partenerii lor de afaceri. Conform unor consultanți fiscali, sumele încasate în acest cont nu vor fi folosite decât pentru plata TVA la buget sau TVA către furnizori. Modelul este preluat tot din Italia, numai că acolo acest sistem s-a aplicat doar la un număr mai mic de firme. Noua găselniță a PSD va creea un circuit financiar suplimentare prin care comapniile nu vor mai putea să compenseze direct TVA plătit cu TVA colectat. Vor fi afectați cei care vor face investiții. De altfel, acest sistem nu a fost foarte bine explicat de guvernanți și din această cauză au apărut mai multe întrebări din partea mediului de afaceri și a consultanților financiari. De exemplu, nu se știe ce se va întâmpa cu soldul contului pentru companiile care au deja TVA de recuperat. Totodată, nu se știe cine va avea obligația să verifice plățile din split acount și cât va costa administrarea acestuia. În plus, nu se știe cum va funcționa split acount la marile lanțuri de magazine și nu numai acolo unde plățile se fac cu cash-ul. Singurul care va avea de câștigat este sistemul bancar, care va încasa venituri suplimentare semnificative pentru administrarea conturilor.

Taxa pe solidaritate desființează cota unică pentru că de fapt este vorba de un impozit progresiv . Se supraimpozitează clasa mijlocie, adică acele persoane pe care partidul de guvernământ susține că le stimulează. Premierul Mihai Tudose a declarat că statul a creat condiții pentru ca unii oameni să câștige foarte mulți bani, așa că la rândul lor ei trebuie să fie solidari cu statul. Prim-ministrul a precizat că încă nu a fost stabilit un prag de la care va porni taxa de solidaritate. „Va fi aplicată persoanelor fizice, persoane care câştigă foarte mult, care beneficiază de o mulţime de lucruri din partea statului şi care înţelegem că funcţionează în toată lumea, să plătească peste un anumit prag valoric o taxă în plus de solidaritate cu statul, care i-a oferit prilejul să câştige atâţia bani”, a spus Tudose. El a mai spus că nu ştie dacă taxa de solidaritate va fi aplicată de anul viitor, având în vedere că simulările continuă. El a spus că sunt mai multe scenarii testate în acest moment, însă nu a oferit detalii cu privire la aceste simulări. Tudose nu a spus nici cât se aşteaptă statul să încaseze prin acest impozit, pentru a-l considera fezabil.

Analistul economic Cristian Păun, profesor la Academia de Studii Economice, susține că taxa aceasta este nedreaptă pentru că îi penalizează pe cei care muncesc foarte mult sau au mai multe locuri de muncă. „Taxa împarte arbitrar societatea între ”bogați” și ”săraci” fără să atingă problema modului în care cei bogați au acumulat bogăție. Ca legea să producă un venit suplimentar semnificativ la bugetul statului, cel mai probabil se va coborî foarte jos plafonul de ”bogăție” într-o țară săracă cum este România. Estimările (deja comunicate) ar fi undeva în jurul a 3000 – 3500 euro/lună (dacă nu chiar mai jos). Cu alte cuvinte, românii care vor avea un venit peste acel plafon vor fi supraimpozitați masiv. Totuși, un venit de 2500 – 3000 euro/lună este un venit mediu în majoritatea țărilor dezvoltate și în nici un caz un indicator de bogăție”, susține Păun. Acesta mai spune că taxa de solidaritate folosește un concept foarte vag care aruncă suficientă ceață asupra utilizării ulterioare a veniturilor obținute în urma acestei solidarități forțate (cu cine și cu ce?) a celor incluși arbitrar în clasa ”bogaților”. „Aș vrea să văd undeva definită solidaritatea. Aș vrea să înțeleg de ce această solidaritate funcționează doar într-un sens: bun, înțeleg că ”bogatul” trebuie să dea din excesul său de bogăție ”săracului” dar oare acesta din urmă trebuie să primească resurse fără nicio condiționalitate. Solidaritatea nu ar trebui să fie unilaterală în societate și în nici un caz nu trebuie înțeleasă astfel: bogatul cedează din surplusul său ca săracii să nu arunce în aer societatea; bogatul își cumpără pace socială fiind solidar cu săracii și politicianul câștigă voturi. Mai mult, nu înțeleg de ce nu ar fi mai constructiv pentru societatea românească să fim, mai degrabă, solidari cu cei care muncesc, cei care adaugă valoare economică, cei care sunt creativi, cei care își asumă riscuri, cei cinstiți etc.”, a mai precizat Păun.

O ultimă chestiune pe care PSD a gândit-o este aceea ca toți cei care au norme parțiale de muncă sau sunt plăți la acord, deci cu salarii sub 1.450 lei brut, minimul pe economie pentru normă întreagă, să plătească contribuții sociale ca și cum ar avea salariul minim. E practic o revenire la o idee pe care PSD-ul a avut-o în 2015. Atunci, Fiscul a trimis decizii de impunere pentru contribuția pentru sănătate la minim pentru cei care obțineau venituri ocazional din dividende, adică 8 de la SIF, din dobânzi, inclusiv pentru dobânda la alocația copilului. S-au emis aproape 185.000 de decizii de impunere ce nu puteau fi colectate de ANAF dar totul a fost sistat și s-a dat o amnistie. Noul Cod Fiscal însă a reinventat ideea și a stipulat aplicarea CASS la cei care au stat fără venituri timp de 6 luni. Măsura a devenit însă opțională din 2016, pe vremea lui Viorel Ștefan la Finanțe. Acum însă un proiect de lege aflat în dezbatere publică prevede obligația pentru angajații care câștigă sub 1.450 lei să plătească CAS și CASS la nivelul salariului minim, ceea ce va duce la creșterea costurilor salariale ale firmelor. „(…) în cazul câștigului lunar brut prevăzut la art. 139 (din Codul fiscal, referitor la persoanele ce obțin venituri din salarii sau asimilate salariilor – n. red.), realizat în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parțial, inclusiv în cazul celor care prevăd plata în acord, al cărui nivel este sub nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului, venitul luat în calcul la determinarea bazei lunare de calcul al contribuției de asigurări sociale datorată de angajatori sau persoanele asimilate acestora, este salariul minim brut pe țară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuția, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună, în care contractul a fost activ”, se explică, în propunerea legislativă publicată de MFP.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.