Ce înseamnă avertismentul lui Băsescu pentru OMV?

Ce a vrut să spună preşedintele Traian Băsescu atunci când a avertizat grupul OMV Petrom?

Şeful statului român a declarat miercuri că, potrivit unor informaţii din presă, „OMV Austria pare a lansa politici care nu sunt în favoarea statului român”.

„O spun deschis, direct, că vor fi partenerii noştri atât timp cât interesul naţional al României este servit cu prioritate”, a afirmat preşedintele Băsescu pe platforma maritimă Ocean Endeavor, unde companiile ExxonMobil şi Petrom fac foraje de explorare pentru zăcămintele de gaze natural.

Declaraţia a fost făcută în prezenţa managerilor ExxonMobil şi Petrom şi a stârnit rumoare. Ce a vrut să spună preşedintele? Care sunt politicile OMV care nu ar fi în favoarea statului român?

Până când şeful statului va face el însuşi clarificările necesare, să privim puţin la context.

OMV şi Gazprom lucrează împreună pentru proiectul South Stream

Declaraţiile lui Băsescu ar putea avea legătură cu faptul că OMV şi Gazprom au convenit în luna iunie să înfiinţeze o companie mixtă care să construiască şi să opereze tronsonul austriac al gazoductului South Stream, arată Ziarul financiar.

Proiectul OMV-Gazprom nu e însă suţinut de Comisia Europeană deoarce „nu contribuie la diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze”. De altfel, UE şi-a exprimat oficial îngrijorarea în legătură cu acordurile bilaterale în domeniul energiei dintre Rusia şi Austria, Bulgaria, Ungaria şi Slovenia, ţări prin care ar urma să treacă gazoductul.

„Europa s-ar împuşca singură în picior dacă ar interzice construcţia conductei”, a fost atunci reacţia lui Gerhard Roiss, directorul general al OMV Austria.

Gazoductul South Stream ar urma să transporte gaze ruseşti către centrul Europei, ocolind Ucraina şi România. Costul estimat al proiectului este de 40 de miliarde de dolari.

Legăturile dintre OMV şi Gazprom sunt încă şi mai strânse decât atât. În luna iulie, potrivit agenţiei Reuters, Gazprom ar fi negociat achiziţia a 24,9% din acţiunile OMV deţinute de fondul IPIC din emiratul Abu Dhabi, informaţie negate de ruşi la vremea respectivă.

SUA: Guvernul austriac şi liderii economici ar trebui să se gândească atent la unitatea transatlantică

La o zi după semnarea acordului dintre OMV şi Gazprom, preşedintele Vladimir Putin a întreprins o vizită în Austria, în plină criză din Ucraina. Iată reacţia Ambasadei SUA la Viena pe fondul celor două evenimente: unitatea transatlantică “a fost esenţială în descurajarea agresiunii ruse şi în facilitarea discuţiilor constructive. Guvernul austriac, liderii economici şi poporul austriac ar trebui să se gândească atent dacă evenimentele de astăzi contribuie la acest demers.”

Petrom şi ExxonMobil forează în Marea Neagră

De menţionat, în acelaşi timp, faptul că platforma maritimă Ocean Endeavor, unde preşedintele Traian Băsescu a făcut declaraţiile referitoare la OMV Austria, este operată de ExxonMobil şi Petrom.

”Dacă se vor confirma zăcămintele, aşa cum sperăm, Exxon şi Petrom trebuie să facă investiţii de circa 4-5 miliarde de dolari, pentru ca zăcământul să poată fi exploatat”, a mai afirmat Traian Băsescu, care a precizat că este vorba despre o sumă impresionantă. El s-a arătat însă optimist datorită forţei celor două companii „obişnuite cu succesul”.

„În special Exxon, specializat în foraje la mare adâncime”, a precizat şeful statului român.

În anul 2013 s-a descoperit un zăcământ important de gaze, în zona denumită Domino 1, iar anul acesta se forează în zona Domino 2, urmând ca luna viitoare să apară evaluările legate de presiunea şi cantitatea de gaze din zăcământ. Anul viitor vor avea loc prospecţiuni şi în alte perimetre pe care Exxon şi Petrom le au în concesiune.

”Sunt optimist că România va fi capabilă, în jurul anului 2019-2020, să acopere nevoile de gaze nu numai ale României, cât şi pe cele ale Republicii Moldova”, a mai declarat Traian Băsescu. În acest context, şeful statului s-a mai declarat bucuros de înţelegerea cu Transgaz, „care va transporta resursele din Marea Neagră, în măsura în care acestea vor fi descoperite şi suficiente”.

Probleme cu piaţa de gaze naturale

La mijlocul lunii august, directorul general executiv al OMV Petrom, Mariana Gheorghe, declara pentru Focus-Energetic.ro, că se va intra în dialog cu autorităţile în ceea ce priveşte cantitatea de gaze naturale ce va trebui tranzacţionată pe bursă, pentru a se evita distorsionarea pieţei.

„Piaţa trebuie lăsată liberă, pentru ca preţul să poată fi dictat de cerere şi ofertă. Este necesară o lichiditate adecvată, infrastructură interconectată, pentru a se asigura libera circulaţie a mărfurilor, flexibilitate. Orice impunere poate duce la distorsionarea pieţei”, a declarat Mariana Gheorghe.

ANRE îşi propune ca, anul viitor, producătorii interni să fie obligaţi să-şi vândă pe bursă jumătate din producţie. Cei mai mari producători din ţară sunt Romgaz şi OMV Petrom, care, împreună, asigură aproximativ 95% din producţia internă, în proporţii aproximativ egale.

Petrom vinde 100 staţii de benzină

De asemenea, Mariana Gheorghe a declarat recent că în primele 6 luni piaţa energetică continuă să sufere provocări şi a avut scăderi de piaţă în retailul de carburanţi.

În ultima vreme au apărut informaţii potrivit cărora OMV Petrom poartă negocieri cu mai multe companii petroliere pentru vânzarea a până la 100 de staţii de distribuţie a carburanţilor, dintre cele cu un volum al vânzărilor considerat nesatisfăcător de către companie.

Cinci companii mari, dintre care unele activează deja în România, şi-ar fi manifestat interesul pentru achiziţia acestor staţii, dar, până în acest moment, nu s-a finalizat nici o tranzacţie, arată Economica.net.

Potrivit ultimelor date publicate de companie, Petrom administrează o reţea de 545 de staţii de distribuţie, sub brandurile Petrom şi OMV. Pe piaţă mai activează Rompetrol (394 de staţii proprii, partenere şi Expres), Lukoil (circa 300 de benzinării) şi Mol, care în urmă tranzacţiei globale prin care a preluat lanţul Eni, are în România o reţea de circa 190 de staţii. Ultimii intraţi pe piaţă sunt Gazprom şi compania azeră Socar.

Un cumpărător pentru benzinăriile Petrom poate fi Gazprom, care a intrat pe piaţa românească a carburanţilor prin intermediul grupului sârb NIS, divizie a companiei ruse. La începutul acestui an, oficialii NIS au declarat că îşi propun să ajungă la o cotă de piaţă de 10% în România, odata cu dezvoltarea rafinăriei de la Pancevo, în Serbia. La fel, cota de piaţă a Lukoil va depinde tot de o rafinărie situată în afara României, la Burgas.

OMV este acţionarul majoritar al Petrom

Grupul austriac OMV este acţionarul majoritar al Petrom, unde deţine 51,01% din acţiuni, restul acţiunilor fiind ale Ministerului Economiei (20,64%), Fondului Proprietatea (20,11%), Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (2,03%), restul de 6,21% din acţiuni fiind tranzacţionate liber pe Bursa de Valori Bucureşti. Petrom este cea mai mare companie românească de petrol şi gaze, cu activităţi în sectoarele Explorare şi Producţie, Rafinare şi Produse Petrochimice, Marketing, Gaze Naturale şi Energie.

Potrivit oficialilor companiei, OMV a realizat în prima jumătate a anului un profit net atribuibil acţionarilor de 433 milioane de euro, cu 57% mai puţin decât în perioada similară a anului trecut. Şi vânzările grupului în primul semestru au scăzut cu 10%.

Cum loveşte pe la spate OMV

OMV a încercat să devină acţionar majoritar şi la compania ungara MOL şi a ales căi de acţiune care constituie un avertisment serios pentru companiile la care austriecii deţin acţiuni. În 2007, când MOL de afla în plină expansiune, OMV a făcut, fără ca Ungaria să-şi fi manifestat vreun inters, o ofertă de achiziţie a companiei MOL.

Budapesta a refuzat şi a solicitat Comisiei Europene să iniţieze o investigaţie, care s-a încheiat favorabil Ungariei. Însă reacţia OMV a fost una extrem de dură. A vândut, în 2009, cele 21% din acţiunile MOL pe care le deţinea companiei ruse Surgutneftegas, una dintre cele mai puţin transparente companii energetice din Rusia. Au trecut doi ani de negocieri intense pentru ca statul ungar, deşi îndatorat la FMI, să răscumpere acţiunile cumpărate de compania rusă, contra a circa 2 miliarde de euro.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Radu Vintila 70 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.