Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat marţi, la finalul vizitei la Memorialul Martirilor şi Eroilor Holocaustului ”Yad Vashem” din Ierusalim, că sprijină înfiinţarea în România a unui Muzeu al Evreilor şi Holocaustului.
”Proiectul meu de ţară – România educată – are implicaţii şi asupra temei Holocaustului. Educaţia reprezintă primul pas pentru o mai bună înţelegere a Holocaustului şi pentru reconcilierea cu trecutul. (…). Respingerea antisemitismului, a xenofobiei, a urii rasiale, a discriminării şi intoleranţei începe cu o cunoaştere solidă a realităţilor istorice care au condus la astfel de atrocităţi. Toleranţa şi respectul pentru semeni se sădeşte de la vârste fragede, iar şcoala are un rol fundamental în acest caz. Luând în considerare aceste lucruri, în calitate de Preşedinte al României, voi pleda pentru construirea unui astfel de muzeu la Bucureşti. Sunt pe deplin hotărât să sprijin înfiinţarea în România a unui Muzeu al Evreilor şi Holocaustului. Voi discuta cu Guvernul să avem un plan concret cât de curând”, a spus Iohannis.
Potrivit președintelui, un astfel de muzeu este o ”sursă nesperată de educaţie pentru democraţie”.
”Importanța și utilitatea unui muzeu de talia și prestigiul „Yad Vashem”-ului este că generează automat întrebări despre cum a fost posibilă comiterea unor asemenea atrocități, de către cine și mai ales de ce. Așadar, profesorii și elevii români ar putea avea acasă un astfel de muzeu, unde să vină și să învețe despre Holocaust. Așa cum am spus, România a făcut foarte multe lucruri la nivelul memoriei instituționale, al legislaţiei şi al instituţiilor statului, dar un astfel de muzeu ar produce transformări acolo unde aceste instrumente nu ajung întotdeauna, și anume în planul mentalităților societăţii. Un astfel de muzeu ar avea o misiune foarte prezentă în societate: să vorbească despre libertate, despre drepturile omului și despre valorile europene. Un astfel de muzeu nu este o instituție a trecutului, ci a viitorului, pentru că educă și arată mai ales ce înseamnă diversitatea, nevoia de toleranță, de responsabilitate civică. Orice formă de intoleranță, rasism, ură și discriminare reprezintă amenințări la adresa democrației”, a adăugat Klaus Iohannis.
Președintele a mai spus că s-a interesat de numărul salvatorilor români din timpul Holocaustului, recunoscuţi oficial pentru actele lor curajoase. ”M-am interesat aici de numărul salvatorilor români din timpul Holocaustului, recunoscuți oficial pentru actele lor curajoase. Am aflat că România are, comparativ cu alte state din regiune, un număr foarte mic, doar aproximativ 60 de persoane, de „Drepți între Popoare”. Explicația este una istorică: în timpul comunismului, românilor li s-a ascuns această parte a istoriei recente. Ororile cădeau aproape întotdeauna în sarcina inamicilor, deci salvatorii români nu trebuiau să fie arătați, atâta timp cât autoritățile comuniste negau responsabilitatea locală la Holocaust”, a declarat şeful statului.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.