Ce muzică asculta Constantin Brâncuşi?

E mare păcat că nu avem încă o biografie atotcuprinzătoare, scrisă după toate regulile genului, a românului universal Constantin Brâncuşi. Deşi e clar pentru toată lumea că Brâncuşi este românul absolut, cea mai admirată pe plan mondial întruchipare a neamului său. În treacăt să reamintim că în 2009 o sculptură a sa care provenea din colecţia Yves Saint Laurent s-a vîndut cu 29 de milioane de euro sau 37 de milioane de dolari. Aşa au fost timpurile. Şi aşa se întîmplă cu mai toţi cei care rămîn fără ţară. Şi a mai fost şi comunismul, cu cortina sa de fier, care a rupt Europa în două după cel de-al doilea război mondial. O biografie bine făcută de un autor care stăpîneşte cele două limbi ale lui Brâncuşi, româna şi franceza, cu o pregătire serioasa în artă, în sculptură, ar putea fi un bestseller mondial. Pentru că viaţa plină de culoare, exemplară, a olteanului ajuns la Paris şi consacrat în America ar putea interesa un foarte mare public de pe toate meridianele. Astfel de realizări ar justifica bugetele unor instituţii ca ICR, Ministerul Culturii sau Televiziunea Română.

Brâncuşi era şi un meloman. Ce muzică asculta Brâncuşi? O carte publicată la Paris în 2012 cu sprijinul financiar al Institutului Cultural Român – Denys Riout, Constantin Brancusi, l’Hélice et l’Oiseau, Nouvelles Éditions Scala – este prima care pune jaloane sigure în biografia sculptorului român, un fel de schiţă pentru o viitoare cercetare de amploare. Ne rezumăm aici la a cita cîteva dovezi în legătură cu melomanul Brâncuşi. În discoteca acestuia s-a găsit şi o restrînsă colecţie de jazz: Louis Armstrong, Bennie Goodman, Duke Ellington, Kid Ory, Dizzy Gillespie, Django Reinhardt, Cab Calloway. Pe mulţi dintre ei i-a cunoscut în nenumăratele şi prelungitele sale călătorii, cînd îşi însoţea expoziţii în SUA sau călătorea pur şi simplu, şi i-a regăsit la Paris atunci cînd aceşti mari muzicieni făceau turnee în Europa. Se presupune că doi i-au fost chiar mai apropiaţi, Cab Calloway şi Django Reinhardt. Amîndoi mai puţin ascultaţi astăzi, dar celebri în anii dintre războaie.

Cab Calloway (1907-1994), inventatorul lui “Hi de hi de hi de ho”, silabe fără vreun sens anume, şi al lui “Minnie the Moocher”, a dominat, împreună cu încă vreo trei-patru muzicieni, deceniile 4 şi 5 ale secolului XX. Django Reinhardt (1910-1953) este inventatorul jazzului “ţigan”. A activat în cadrul unui cvintet compus dintr-un violonist şi un chitarist, susţinuţi de alte două chitare şi un contrabas, la Hot Club de France. Centrul Pompidou a scos un disc cu o antologie din melodiile pe care le asculta Brâncuşi după discurile care au rămas de la el în atelier. Pe lîngă jazzmeni sînt repertoriate pe CD o sîrbă de la noi, două melodii ungureşti şi alte muzici stranii de pe toate continentele. Deşi autorul francez al cărţii din colecţia “Ateliers imaginaires”, Denys Riout, cunoaşte bine viaţa lui Brâncuşi din România, cu detalii inedite privind prima sa tinereţe, povestea de dragoste fulgerătoare şi tumultuoasă cu Maria Tănase din 1938-1939 pare să-i fie necunoscută.

1939 – Suzana Doicescu (soția arhitectului Octav Doicescu), Constantin

Sînt celebre şi des citate aforismele şi zicerile lui Brâncuşi. Printre prietenii artistului s-a numărat şi românul Tristan Tzara, în favoarea căruia Brâncuşi a intervenit într-o dezbatere publică provocată de “Papa” suprarealiştilor, André Breton. Lîngă semnătura sa de susţinere a lui Tzara, Brâncuşi a adăugat : “În artă, nu există străini.”

Cab Calloway – Minnie the Moocher

Cab Calloway’s – Hi De Ho

Django Reinhardt – J’attendrai Swing

Django Reinhardt – Paris Blues

Maria Tanase – Cine iubeste si lasa

Maria Tănase – Lume, lume

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.