Ce prejudicii a sesizat Curtea de Conturi la DNA în 2016

Curtea de Conturi a transmis 143 de sesizări Ministerului Public în perioada 2005-31 ianuarie 2016 pentru efectuarea urmăririi penale în cazurile în care prejudiciul estimat depășește suma de 500.000 de euro, care totalizează un prejudiciu estimat în valoare de 10.054.685,88 mii lei (2.285,15 mililioane euro). 1,67 miliarde de lei reprezintă prejudiciul estimat în cele 42 de sesizări pe care Curtea le-a transmis anul trecut către DNA. De asemenea, instituția a făcut 421 sezisări pentru prejudicii estimate care nu depășesc suma de 500.000 de euro, care totalizează o valoare de de 165.551,77 mii lei (37,62 milioane de euro). Aceste informații apar într-o notă semnată de președintele Verginia Vedinaș, președintele Departamentului Juridic din cadrul Curții de Conturi, dată spre aprobare șefului instutuției Nicolae Văcăroiu, privind situația sesizărilor adresate organelor de urmărire penală de către Curtea de Conturi în cazurile în care a apreciat că sunt indicii de săvârșire a unor fapte de natură penală.

Cele mai mari prejudicii constatate de Curtea de Conturi în dosarele înaintate DNA în 2016 sunt la CNADNR (actualul CNAIR), 223 milioane de lei, Electrocentrale Group, 243 milioane lei, BCR Banca pentru Locuințe, 268,7 milioane lei, Ministerul Sănătății, 175 milioane de lei, RAAN, 57 milioane de euro, Ministerul Dezvoltării, 55 milioane lei, Ministerul Agriculturii, 49 milioane de lei etc.

Cotidianul.ro vă prezintă mai jos situația sesizărilor trimise de Curte către Parchet în 2016 în cazurile în care prejudiciul estimat depășește suma de 500.000 de euro. Cele mai multe dintre acestea vizează fapte de abuz în serviciu, gestiune frauduloasă, fals în înscrisuri.

Delăsare la CNADNR

Două controale diferite ale Curţii de Conturi la Compania de Autostrăzi au dus la constatarea unor prejudicii de 223,3 milioane lei şi 38,4 milioane lei, și în ambele situaţii a fost sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, dar şi DNA în primul caz. Aceste daune completează un tablou cu numeroase prejudicii descoperite la CNADNR. Curtea a constatat că s-au făcut plăți nejustificate în valoare de 30 de milioane de lei ca urmare la renunțarea la judecarea unor recursuri declarate împotriva unor decizii ale Curţii de Apel, cu privire la penalități contractuale solicitate de SC Spedition UMB SRL, a fost majorat nejustificat bugetul proiectului de reconstrucţie a drumurilor afectate de inundaţii, finanţat dintr-un împrumut al Băncii Europene de Investiţii (BEI), cu suma de 199,15 milioane lei faţă de valoarea aprobată a acestuia, s-au făcut plăți nejustificate de 30,5 milioane de lei ale unor sume cu titlul de „actualizări” ale unor situaţii de lucrări aferente derulării contractului de modernizare a Transalpinei, s-au făcut plăți nejustificate ale unor sume cu titlu de „cost de finanţare”, aferente garanţiilor de bună execuţie, în cadrul derulării aceluiași contract etc., derulat cu firma lui Nelu Iordache, Romstrade etc.

Control la BCR și Raiffeisen

Două din cazurile sesizate la DNA vizează BCR Banca pentru Locuinţe (BCR BpL) şi Raiffeisen Banca pentru Locuinţe (Reiffeisen BpL), Curtea de Conturi susține că acestea au încălcat prevederile legale privind acordarea primei de stat în sistemul de economisire-creditare, permiţând clienţilor să utilizeze subvenţiile în alt scop decât cel pentru care au fost acordate. „În cele mai multe cazuri, încheierea şi derularea contractelor de economisire-creditare sub această denumire a fost doar formală. Procedându-se într-o asemenea manieră, prin acordarea primei de la stat s-a stimulat doar componenta de economisire, iar componenta de creditare a dezvoltării domeniului locativ a înregistrat valori nesemnificative, departe de scopul iniţial al legii”, arată un raport al Curții de Conturi. Instituţia acuză băncile că au prezentat Ministerului Dezvoltării date inexacte pentru primirea de la bugetul de stat a subvenţiilor bugetare reprezentând prima de stat în cadrul contractelor de economisire – creditare şi că au încheiat contracte inclusiv cu copii minori, în unele cazuri cu vârste de sub un an.

Dispută în instanță Electrocentrale-Curtea de Conturi

În urma unui control la Electrocentrale Grup, companie deținută de Ministerul Energiei, s-a descoperit un prejudiciu de 243,5 milioane de lei, Curtea reclamând “abuz în serviciu și neglijență în serviciu”, fapt pentru care a fost sesizată DNA. Compania a dat Curtea de Conturi în judecată iar Curtea de Apel București a admis în parte cererea. „Admite în parte cererea de chemare în judecată. Anulează în parte Încheierea Curţii de Conturi nr. 9/24.02.2016 şi în parte Decizia Curţii de Conturi nr. 37/21.12.2015, în limita măsurii II.5 din Decizie referitoare la «decontarea cheltuielilor de deplasare (cazare, diurnă şi transport)». Respinge ca neîntemeiată în rest cererea de chemare în judecată. Obligă pârâta la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 50 de lei, reprezentând taxă judiciară de timbru”, se arată în sentința Curții de Apel.

Bani necheltuiți la Ministerul Sănătății

Un audit al Curții a stabilit că Ministerul Sănătății nu a distribuit așa cum ar fi trebuit resursele pentru finanțarea investițiilor din sistemul sanitar ceea ce a dus la subfinanțarea nevoilor legate de dezvoltarea infrastructurii din sănătate și a dotărilor cu aparatură medicală. Din 2011 până în 2015, Ministerul Sănătății a rămas de fiecare cu bani necheltuiți proveniți din veniturile proprii – în medie 180.142.000 lei anual. În 2015 însă a stabilit un record: la sfârșitul anului trecut, disponibilul din cont al veniturilor proprii a ajuns la 521.610.000 de lei, bani cu care, spun experții Curții de Conturi, ar fi putut fi cumpărate 72 de aparate RMN, la un preț mediu de aproximativ 7,1 milioane de lei. Inspectorii Curții au descoperit și investiții care nu și-au atins niciodată scopul pentru care au fost făcute, dar și „neinstalarea/nepunerea în funcțiune sau punerea în funcțiune cu o întârziere între 90 și 800 de zile a aparaturii achiziționate, în sumă estimată de 98.541.000 de lei”.

“Performanțele” primului mandat al lui Sevil Shhaideh la Ministerul Dezvoltării

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice condus de Sevil Shhaideh în 2015 a comis numeroase abateri precum înregistrări de sume pe cheltuială fără a analiza cauzele care le-au generat, monitorizări deficitare de finanțări, verificări necorespunzătoare a modului cum se utilizează fondurile alocate pentru diverse construcții sociale, neurmăriri ale prevăderilor legale legate de unle proiecte. De asemenea, la nivelul entităților subordonate sau aflate sub autoritatea ministerului s-au consemnat evidențe eronate a unor sume în contabilitate, nu s-au identificat prestatori de servicii de utilitate publică, s-au supradimensionat rezultate patrimoniale etc. Acestea sunt câteva din constatările făcute de inspectorii Curții de Conturi în urma unor controale la Minister și la instituțiile din subordine. Rezultatele auditului au apărut în sinteza Raportului de Audit privind Contul General Anual de Execuție a Bugetului de Stat pe anul 2015. Curtea a descoperit că la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) s-au acordat venituri salariale nete nelegale, în valoare de 58.000 de lei, pentru patru persoane încadrate în funcții de conducere, în perioada 1 ianuarie 2015 – 9 aprilie 2016, în timp ce la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) s-au efectuat plăți nejustificate în valoare de 604.000 lei din fondurile alocate de la bugetul de stat pentru plata producătorilor agricoli, conform unui raport al Curții din 2015.

Probleme pentru Pandele

Primăria Voluntari, condusă de Florin Pandele, a fost vizată de un control al Curții iar concluzia inspectorilor a fost că prejudiciul constatat a fost de 5,5 milioane de lei. Au fost găsite mai multe nereguli şi neconcordanţe cu privire la acordarea unor sume de bani pentru echipa de fotbal care activează în Liga I, FC Voluntari. Ca urmare a auditului financiar asupra situaţiilor financiare consolidate întocmite de Primăria Voluntari, pentru perioada 01.01.2014 – 31.12.2014, s-au descoperit următoarele: Utilizarea sumei de 925.000 lei, transferată de la Consiliul Județean Ilfov (în baza contractului de asociere perfectat în anul 2014) în vederea finalizării de către entitate (prin Direcţia Educaţie Cultural Sportivă şi Îngrijiri Comunitare Voluntari), a lucrărilor la obiectivul de investiţii de interes public „Arena Sportivă Voluntari” în alte scopuri (cheltuieli funcţionale) decât destinaţia stabilită. Neutilizarea sumei conform destinaţiei din contract, este motivată de entitate, prin existenţa unui litigiu cu privire la terenul pe care a fost amplasat obiectivul, fapt ce a condus la imposibilitatea demarării lucrărilor de investiţii.

Returnări ilegale de TVA în Ilfov

Una dintre cele mai consistente, din punctul de vedere al prejudiciului, sesizări ale Curții de Conturi trimise la Direcția Națională Anticorupție (DNA) a vizat returnările ilegale de TVA către firme din județul Ilfov care desfășoară comerț ilicit cu legume și fructe. „Vă informăm că, prin adresa 40246/24.03.2015 transmisă la DNA, a fost formulată sesizarea organelor de urmărire penală cu privire la urmărirea și încasarea veniturilor bugetului general consolidat administrate de ANAF”, precizează conducerea Curții de Conturi. În perioada controlată, potrivit raportului Curții de Conturi, la conducerea AJFP Ilfov se aflau Marinel Rizea și Claudiu Ristea. Fapta pentru Curtea de Conturi a făcut sesizarea penală este de abuz în serviciu.

Redevență calculată aiurea

Un raport al Curţii de Conturi arată că Societatea Naţională a Sării (Salrom), singurul producător de sare din România, nu a respectat prevederile legale privind calcularea şi virarea redevenţei miniere datorate bugetului de stat, motiv pentru care veniturile bugetului de stat au fost diminuate cu 20,76 milioane de lei, la care se adaugă dobânzi şi penalităţi de 16,89 milioane de lei. Salrom, deținută de Ministerul Economiei, a încadrat eronat în grupa de substanţe şi nu a raportat producţia minieră în unitatea de măsură prevăzută de cadrul legal aplicabil. Mai mult, compania nu a reactualizat modul de calcul al redevenţei miniere, stabilit la încheierea celor 15 licenţe de exploatare, cu noul mod de calcul al redevenţei, reglementat prin dispoziţiile normative care au modificat prevederile Legii minelor nr. 85/2003.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Cosmin Pam Matei 4529 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.