Ce riscă România după prima vineri a Guvernului Grindeanu

Guvernul va crește de la 1 februarie salariile personalului din administraţia publică locală cu 20%, a celor care ocupă funcţii de specialitate artistică din cadrul instituţiilor publice de spectacole cu 50%, iar pensia minimă garantată la 520 lei.

De la 1 iulie, valoarea punctului de pensie stabilit se va majora cu 9%, până la 1.000 de lei. Efortul bugetar va fi de 5,1 miliarde de lei. În plus, la 1 februarie crește salariul minim la 1.450 lei, se introduce transportul gratuit pe calea ferată pentru studenţi, cresc bursele prin majorarea alocării per student de la 83 lei la 201 lei, se reduce impozitul la 1% din cifra de afaceri pentru microîntreprinderile care sunt sub plafonul de 500.000 euro.

Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal a atras atenția că măsurile anunţate vineri de Guvern vor conduce la o creştere a deficitului bugetar la peste 4% din PIB.

„Măsurile anunţate vineri de Executiv au un impact financiar foarte mare şi vor conduce la o creştere a deficitului bugetar la peste 4% din PIB”, a declarat preşedintele Consiliului Fiscal. Asta înseamnă depășirea nivelului maxim stabilit de UE, de 3%. România riscă astfel să intre în procedura de deficit excesiv.

De la bogați la săraci

În plus, Cabinetul Grindeanu a eliminat plafonul de cinci salarii medii brute peste care nu se impunea contribuțiile pentru asigurări sociale și contribuții pentru asigurări de sănătate, ceea ce le va lua din banii celor 36.000 de salariaţi care câştigau din această măsură. Sumele colectate suplimentar ar fi de 2 miliarde de lei. Acești bani vor fi utilizați pentru creșterile menționate mai sus.

Ionuț Dumitru susține că avem o situație unică în Europa. „Toate ţările din europa au plafonare. Benificiul e liminat, nu poate contribuţia să fie nelimitată. Logica existenţei unui plafon nu o poate contesta nimeni. Sunt şanse ca o parte din angajaţi să se orienteze către alte forme de a primi banii, respectiv pe firmă, a declarat Dumitru pentru Capital.

Cota de CAS este de 26,3% din salariul brut formată din 10,5% plătită de angajat şi 15,8% plătită de angajator. Cota CASS este de 10,7% din salariul brut formată din 5,5% plătită de angajat şi 5,2% plătită de angajator. Salariul mediu brut a fost în luna octombrie de 2874 lei. Cinci salarii medii brute ar fi 14.370 de lei.

Ce a spus premierul

„Domnule ministru al finanţelor, m-am uitat atent pe ceea ce înseamnă nota de fundamentare şi v-aş ruga, de fiecare dată, aşa cum aţi făcut şi acum, şi am exemple, această balanţă între ceea ce înseamnă cheltuieli şi venituri să fie menţinută – şi, ca exemple pe care le-am extras, eliminarea plafonului CASS pentru cei cu salarii de peste cinci ori salariul mediu, aici avem undeva în jur de 36.000 de beneficiari, veniturile cresc cu 500 de milioane de lei, deci, nu vorbim doar de cheltuieli, care ar acoperi eliminarea CASS-ului pentru venituri din investiţii şi alte activităţi, şi, de asemenea, creşterea salariilor pentru sectorul de cultură, pe care astăzi o adoptăm. 500 de milioane venituri pe partea asta cu plus, cheltuieli cu minus. De asemenea, în plus, pe venituri de 1,4 miliarde, prin eliminarea plafonului CAS pentru cei, de asemenea, cu salarii de cinci ori mai mari, care ar acoperi creşterea pensiei minime de la 400 la 520 de lei de la 1 martie, transportul gratuit CFR pentru toţi studenţii şi mai mult decât dublarea burselor, de la 83 la 201 lei. 1,4 miliarde cu plus pe venituri; 1,4 miliarde pe aceste măriri.

Creşterea salariului minim, de asemenea, de la 1 februarie, pe care o adoptăm astăzi, de la 1.250 de lei la 1.450 de lei, înseamnă plus ca venituri de un miliard, care ar acoperi 70% din costurile generate de creşterea punctului de pensie de la 1 iulie, la 1.000 de lei.

Sunt lucruri pe care vreau să le gestionaţi atent, astfel încât această balanţă să o avem tot timpul în echilibru, domnule ministru”, a declarat premierul Grindeanu la începutul ședinței de vineri.

Reacții dure

Senatorul liberal Florin Cîțu a criticat dur politica PSD de a mări salariile și pensiile „ca să avem venituri la stat” și a spus că într-o țară normală cei care promovează acest tip de politică fiscală ar trebui cercetați. „Din puţul gândirii lui Grindeanu: Măreţul conducător ne-a anunţat politica PSD-ului. Mărim salariile şi pensiile ca să avem venituri la stat din taxe şi impozite. Restul nu contează. Într- o ţară normală aceşti oameni ar trebui cel puţin cercetaţi pentru acest tip de politică fiscală. Ruşine!!!”, a scris Cîțu pe pagina sa de Facebook.

La rândul său, Bogdan Glăvan, profesor univeristar de Microeconomie, Macroeconomie și Economie Monetară Comparată, spune că antreprenorii vor suporta costul creşterii cheltuielilor publice în 2017. „Bugetul câştigă suplimentar 1 miliard de lei şi prin majorarea, începând cu 1 februarie, a salariului minim de la 1.250 lei la 1.450 lei. Această suma acoperă 70% din costul generat de creşterea punctului de pensie de la 1 iulie”. Adică Ionel care şi-a deschis un non-stop şi are un angajat, el va plăti mai multe biruri. Gigel care s-a luptat cu birocraţia să deschidă un mic atelier şi are 3 angajaţi, va plăti mai multe biruri. Sute de mii de români care n-au plecat din ţară şi şi-au deschis aici o prăvălie, o pensiune, o mică firma de construcţii, sute de mii de antreprenori vor plăti mai multe taxe”, a scris Glăvan pe pagina sa de Facebook.

Ce a declarat Isărescu

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat la finalul ședinței de vineri a Consiliului de Administrație a Băncii Centrale, că riscurile interne asupra inflaţiei sunt legate de situaţia postelectorală şi, în special bugetul pe 2017, care, în prezent, reprezintă o incertitudine, programul de guvernare anticipând o construcţie bugetară cu multe noutăţi. „Riscurile interne sunt legate de situaţia postelectorală, cele pe care le vedem în fiecare zi dacă ne uităm la televizor: discuţii, controverse…

Un lucru pe care nu îl cunoaştem este care va fi construcţia bugetară”, a afirmat Isărescu. Acesta a ținut să salute declaraţia noului ministru al Finanţelor, Viorel Ștefan, cu privire la menţinerea deficitului bugetar în limita a 3% din PIB, pe care o consideră un angajament. Rugat să spună care va fi impactul măsurilor cuprinse în programul de guvernare asupra inflaţiei şi stabilităţii financiare, care presupun cheltuieli suplimentare consistente, Isărescu s-a rezumat să spună: „Aşteptăm construcţia bugetară”. „Pentru a răspunde la această întrebare, avem nevoie să vedem care va fi construcţia bugetară. Ea nu există în prezent. (…) Aşteptăm construcţia bugetară să vedem cum sunt acomodate toate aceste propuneri. Credem că Guvernul va face totul să le integreze. O construcţie bugetară este o treabă grea, nu una pe care putem să o discutăm dacă nu avem cifrele în faţă. Programul de guvernare, dacă este citit cu atenţie, are multe aspecte care îndeamnă la o construcţie bugetară cu multe noutăţi”, a afirmat Isărescu.

Comunicatul Guvernului

„Setul de măsuri introduse prin actul normativ vizează susținerea mediului de afaceri, prin încurajarea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor, precum și prin stimularea activității de inovare, cercetare și dezvoltare. Rezultatele urmărite prin aplicarea acestor decizii sunt: crearea de noi locuri de muncă, încurajarea capitalului autohton, atragerea investiţiilor străine directe, mai ales în sectoarele cu valoare adăugată ridicată, investirea în infrastructură şi în fabrici noi, dezvoltarea capacităţilor de producţie, astfel încât să se creeze premisa unei creşteri economice sustenabile. Astfel, pentru societățile care în prezent desfășoară exclusiv activitate de inovare, cercetare – dezvoltare, definită potrivit legii, facilitatea de scutire de la plata impozitului pe profit se aplică în primii 10 ani de activitate.

De asemenea, pentru contribuabilii nou înființați care desfășoară exclusiv activitate de inovare, cercetare – dezvoltare, definită potrivit legii, facilitatea se acordă pe o perioadă de 10 ani de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, cu respectarea legislației în domeniul ajutorului de stat.

Prin această măsură, se urmărește stimularea desfășurării activităților de inovare și cercetare-dezvoltare, cu efecte directe asupra menținerii în țară a forței de muncă specializate, valorizând astfel potențialul uman de care dispune România, cu specializări în diferitele domenii de activitate.

O astfel de măsură se înscrie, de asemenea, în obiectivele generale strategice în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării, respectiv: creșterea competitivității economiei românești prin inovare; creșterea contribuției românești la progresul cunoașterii; creșterea rolului științei în societate. În prezent, contribuabilii care desfășoară exclusiv activitate de inovare, cercetare – dezvoltare, definită potrivit legii, sunt obligaţi la plata unui impozit pe profit în cotă de 16% aplicat asupra rezultatului fiscal obținut din aceste activități.

În ceea ce privește „Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor”, ordonanța de urgență aduce următoarele elemente de noutate. În primul rând, majorează limita veniturilor realizate la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent de la 100.000 euro la 500.000 euro, modificând astfel una dintre condițiile ce trebuie îndeplinite de persoanele juridice române pentru încadrarea în definiția microîntreprinderii.

De asemenea, în vederea stimulării creării de noi locuri de muncă și pentru așezarea echitabilă a sarcinii fiscale între microîntreprinderi, se stabilește o cotă de impozitare de 1% pentru microîntreprinderile care au unul sau mai mulți salariați și se abrogă cota actuală de 2% pentru microîntreprinderile care au un salariat.

Totodată, actul normativ conține reguli tranzitorii pentru persoanele juridice române, plătitoare de impozit pe profit, care la data de 31 decembrie 2016 îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru încadrarea în definiția microîntreprinderii și care sunt obligate la plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor începând cu data de 1 februarie 2017.

În prezent, sistemul de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor prevede cote de impozitare diferite în funcție de numărul de salariați.

O altă măsură constă în eliminarea impozitului pe venit datorat de persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor ca urmare a desfăşurării activităţilor cu caracter sezonier, în baza contractului individual de muncă, încheiat pe durată determinată. Măsura propusă are ca efect dezvoltarea unui capital uman calificat. De asemenea, măsura are scopul să fidelizeze forța de muncă autohtonă, prin stabilitatea raporturilor contractuale de muncă și diminuarea migrării personalului specializat pentru aceste activități, cu un impact semnificativ în plan social.

Totodată, se modifică modalitatea de stabilire a impozitului pe venit datorat pentru veniturile obținute din transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia, astfel: Se introduce un plafon neimpozabil în cazul veniturilor obținute ca urmare a transferului dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, în sumă de 450.000 lei. Peste această sumă, impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 3% la diferența dintre valoarea declarată de părți și suma neimpozabilă de 450.000 lei. Decizia are scopul încurajării vânzării imobilelor, ceea ce permite creșterea industriei construcțiilor, orientată spre construcția de locuințe.

În prezent, la transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, contribuabilii datorează un impozit care se calculează astfel:

– Pentru construcţiile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum şi pentru terenurile de orice fel fără construcţii, dobândite într-un termen de până la 3 ani inclusiv:
o 3% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;

o peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei inclusiv;

– Pentru imobilele descrise mai sus, dobândite la o dată mai mare de 3 ani:
o 2% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;

o peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei inclusiv.

Un alt element de noutate constă în deducerea de la calculul impozitului pe veniturile din salarii și asimilate salariilor a contravalorii serviciilor medicale furnizate sub formă de abonament, servicii medicale preplătite pe care furnizorii le oferă în mod direct abonaţilor şi nu prin intermediul asigurătorilor, în afara serviciilor din pachetul de servicii medicale de bază din sistemul de asigurări sociale de sănătate, suportate de angajaţi, pe lângă primele de asigurare voluntară de sănătate (conform Legii nr. 95/2006, republicată), în limita echivalentului în lei al sumei de 400 euro anual.

Potrivit ordonanței de urgență, se introduce excepția potrivit căreia, persoanele care realizează venituri din investiţii şi/sau din alte surse nu datorează contribuție de asigurări sociale de sănătate pentru aceste venituri dacă, în cursul anului fiscal realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, venituri din pensii, venituri din activităţi independente, venituri din cedarea folosinţei bunurilor, venituri din asocierea cu o persoană juridică sau venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură.

Totodată, se elimină plafonul reprezentând valoarea sumei echivalente cu cinci câştiguri salariale medii brute, aferentă bazei lunare de calcul a contribuțiilor de asigurări sociale, în cazul persoanelor care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor. De asemenea, se elimină plafonul maxim al bazei lunare de calcul a contribuției de asigurări sociale de sănătate, reprezentând contravaloarea a cinci câştiguri salariale medii brute, prevăzut în cazul veniturilor din salarii şi asimilate salariilor, investiţii și din alte surse. Astfel, contribuția de asigurări sociale de sănătate se datorează asupra venitului realizat.

Astfel, se urmărește eliminarea inechităților privind plata contribuțiilor în procente egale, pentru toți salariații, prin renunțarea la actualele plafoane privind contribuțiile de asigurări sociale și contribuțiile de asigurări sociale de sănătate.

Pe lângă măsurile fiscale introduse au fost reglementate și măsuri tehnice de corelare a acestora cu cadrul normativ în vigoare.”

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.