Viktor Orban naţionalizează pensiile private şi răscumpără companiile privatizate. Reacţia CE: „Nu avem ce să comentăm sau nu este nimic asupra căruia să ne putem pronunţa legal”. Reacţia CE la criza politică din România: “CE se aşteaptă ca Guvernul român să respecte toate angajamentele pe care primul-ministru Ponta şi le-a luat înaintea preşedintelui Barroso.”
Premierul Victor Orban, numit „Orbanescu” în mai multe articole din presa occidentală care fac aluzie la Nicolae Ceauşescu, a declarat, săptămâna trecută, în faţa ambasadorilor Ungariei că se pregăteşte pentru o altă luptă cu Bruxelles-ul. Este vorba despre planul său de a transforma distribuţia energiei către consumatorii casnici într-o activitate nonprofit.
“Va fi o altă mare dezbatere, şi anume cea privind transformarea serviciilor pentru utilităţi”, a declarat Orban. “Transportul şi comercializarea energiei către consumatorii casnici poate fi foarte uşor o activitate non-profit.” Orban a declarat că formaţiunea de guvernământ, Fidesz, trebuie să găsească o soluţie în acest sens, care să nu încalce principiile pieţei unice europene şi libertatea de mişcare a capitalului.
În acelaşi discurs, Orban a declarat că va reduce impozitele în 2013 şi că nu va reduce pensiile în următorii ani, spunând că cele 3 milioane de pensionari, o treime din populaţia Ungariei, sunt un segment demografic cheie şi că sprijinul acordat de ei democraţiei trebuie recunoscut de conducerea politică actuală. Orban a facut această declaraţie în contextul în care a naţionalizat pilonul pensiilor private din Ungaria, care valora 10 miliarde de euro. Însă reacţia pieţelor financiare a fost atât de dură, încât a urmat o devalorizare bruscă a forintului şi datele oficiale publicate în august arată ca guvernul nu a mai rămas decât cu puţin peste 30% din valoarea acţiunilor pe care le-a naţionalizat.
Euractiv scrie că naţionalizarea sistemului privat de pensii al Ungariei a întâmpinat o rezistenţă redusă la Bruxelles la fel ca şi decizia guvernului Orban de a impune, temporar, cea mai mare taxa din UE pe tranzactiile financiare. “Deocamdata nu avem ce sa comentăm sau nu este nimic asupra căruia sa ne putem pronunţa din punct de veder legal”, a spus purtătorul de cuvânt al CE, Olivier Bailly, despre initiativa lui Orban de a reforma distributia energiei. Acelaşi oficial spunea pe 6 august: „Comisia Europeană se aşteaptă ca Guvernul român să respecte cererea Curţii Constituţionale privind datele actualizate şi ca toate angajamentele pe care primul-ministru Ponta şi le-a luat înaintea preşedintelui Barroso să fie respectate pe parcursul acestui proces.”
Publicaţia Magyar Nemzet a scris pe 24 august că există deja planuri privind transformarea distribuţiei energiei în activitate non-profit. Ziarul arată că furnizorii de servicii prevăd divizarea serviciilor astfel: consumatori cu venituri mici vor plăti mai puţin pentru energie decât o fac acum, consumatorii care utilizează o cantitate de energie medie vor fi în grupa a doua, iar marii consumatori vor plăti mai mult decât în momentul de faţă. Operaţiunea non-profit s-ar putea astfel asigura pentru prima grupă de consumatori.
Cine sunt însă furnizorii de energie din Ungaria? Este vorba despre germanii de la E.ON, în consorţiu cu compatrioţii de la RWE, Electricite de France şi Gaz de France, alături de Suez. Aceştia sunt marii jucători din Ungaria, unii dintre ei prezenţi şi pe piaţa românească. În acest moment, distribuţia energiei intră în atribuţiile UE, care încearcă să forţeze giganţii din domeniu să separe activităţile de producţie de cele de ditribuţie si comercializare.
În urmă cu o săptămână, Orban a declarat că urmăreşte să cumpere distribuţia sectorul de distribuţie de energie deţinut de E.ON. Orban a mai anunţat că doreşte “preluarea companiei petroliere Mol de la Gazprom şi a distribuţiei apei de la francezi”. Pentru a demonstra că este capabil, Orban a amintit că a răscumpărat compania constructoare de maşini Raba de la investitorii malaezieni si clubul de fotbal Ferenvaros de la britanici.
Municiplitatea din Budapesta a decis să preia controlul asupra distribuţiei apei în capitală. Compania de distribuţie a fost cumpărată în proporţie de 25% de frncezii de la Suez, însă primăria budapestană consideră că “contractul este în defavoarea oraşului; investitorii nu l-au respectat”. Suez a avut zile si mai grele la Pecs, în 2009, când municipalitatea a evacuat la propriu conducerea franceză a companiei de distribuţie a apei, invocând aceiaşi nerespectare a contractului. Acum, Suez se judecă în Austria cu edilii din Pces, care riscă plata de despăgubiri de 30 de milioane de euro.
Nici compania de asigurări Axa nu a scapat de consecinţele politicii de autonomie economică a guvernului Viktor Orban. Axa a fost lovită de naţionalizarea fondului privat de pensii din Ungaria, în valoare de circa 10 miliarde de dolari. Mai mult, băncile şi asiguratorii străini sunt obligaţi să plătească, până în 2014 o suprataxă de criză care, în cazul Axa, se ridică la un milion de euro anual.
În aprilie 2012, ambasadorul Ungariei la Paris, Laszlo Trocsanyi, a fost convocat la Ministerul francez de Externe pentru a da explicaţii despre disputa privind operatorii francezi de bonuri de masă-Cheque Dejeuner, Sodexo şi Edenred. Parisul reproşează Ungariei că nu respectă regulile pieţei libere şi că pedepseşte companiile franţuzeşti.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.