Punerea sub arest la domiciliu a oligarhului rus Vladimir Evtuşenko, al 15-lea cel mai bogat rus potrivit topului Forbes, a produs un şoc în rândul oamenilor de afaceri ruşi, care au început să compare, la unison cu presa occidentală, acţiunea autorităţilor cu cazul Yukos-Hodorkovski.
Evtuşenko este acuzat pentru spălare de bani, în cadrul unui dosar privind privatizarea unei companii petroliere. El a fost pus sub arest la domiciliu marţi seara. Trebuia să poarte o braţară electronică şi nu mai are acces la internet.
Dosarul în care este acuzat de spălare de bani priveşte achiziţionarea companiei petroliere Bashneft şi presa occidentală speculează că Igor Secin, unul dintre oamenii de încerede ai lui Putin, fost colonel KGB şi el iar acum directorul Rosneft, cea mai mare companie petrolieră de stat, şi-ar dori mult aceasta companie.
Acuzaţii din exil la adresa lui Putin
Hodorkovski, fostul patron al Yukos şi fost opozant al lui Putin, cel care a plătit cu ani grei de închisoare şi cu dezmembrarea Yukos (cea mai mare companie privată din Rusia în momentul deschiderii dosarului) faptul că a dorit să finanţeze opoziţia, a arătat cu degetul către acelaşi Secin. “Văd cum preşedintele scapă lucrurile de sub control şi nu mai vede ce se întâmplă sub nasul său. Dacă ar fi văzut nu ar fi judecat greşit situaţia şi nu ar fi dat un asemenea ordin”, a spus din exilul său elveţian Hodorkovski, eliberat anul trecut din închisoare, prin medierea diplomaţilor germani.
“Arestarea la domiciliu a unui om de afaceri de un asemenea calibru este fără precedent. Cel mai periculos lucru pentru investitori este că nu mai pot înţelege aceste reguli ale jocului”, spune Serghei Guriev, fost decan al Noii Şcoli Economice din Moscova, şi el plecat din Rusia din momentul în care a început să fie anchetat în cazul Yukos.
„Dl. Secin voia sa cumpere Bashneft de la AFK Sistema la un anumit pret (…), dar dl. Evtuşenkov a refuzat sa coopereze”, a comentat pentru AFP analistul Stanislav Belkovski, de la Institutul de strategie nationala, care a adaugat ca miliardarul ar putea fi eliberat daca accepta un „compromis” cu Rosneft.
Acţiunile companiei AFK Sistema, deţinută de Evtuşenko, s-au prăbuşit peste noapte la bursa de la Moscova şi la cea de la Londra, iar oligarhul a pierdut peste noapte peste 3 miliarde de dolari din averea estimată la 9 miliarde.
Cum a pus mâna Evtuşenko pe o mare companie
De partea cealaltă, presa rusă oferă mai multe detalii decât cea occidentală despre afacerile lui Evtuşenko. În primul rând, se arată că măsura arestării preventive a venit după ce cazul a fost deschis încă din luna aprilie 2014.
În centru investigaţiei este achiziţionarea, începând din 2005, a unor pachete de acţiuni la mai multe companii petroliere din republica Başkortostan din Federaţia Rusă, în valoare de 2,5 miliarde de dolari. Operaţiunea s-a finalizat în 2009. Cumpărarea acestor companii nu ar fi fost posibilă dacă autorităţile de la Moscova nu ar fi deschis o serie de investigaţii îndreptate împotriva familiei preşedintelui başkir Rahimov, care devenise stăpânul companiilor petroliere din republică. Curtea de Conturi de la Moscova arată în 2003 că în Başkortostan s-a produs “un furt fără precedent din avutul Federaţiei Ruse”, iar în 2005, preşedintelui i s-a cerut să înapoieze statului companiile. Abia pe acest fond au început achiziţiile, aparent binecuvântate de Moscova şi Putin, ale lui Evtuşenko.
Stăpânii Başkortostanului
Companiile astfel cumpărate au fost reunite sub umbrela companiei Başneft. Problema este că aceste companii au fost vândute la un preţ cu circa 500 de milioane de dolari mai mic decât preţul stipulat în contract. Principalul personaj urmărit de autorităţi nu este Evtuşenko, ci fiul fostului preşedinte al Bşkortostanului, Ural Rahimov. El s-ar fi folosit de influenţa tatălui său pentru a obţine pachetul majoritar de acţiuni, pe care l-a vândut către Sistema, compania lui Evtuşenko. Autorităţile de la Moscova au pus sub sechestru 84% din acţiunile Bashneft, până la verdictul judecătorilor.
Cât despre Ural Rahimov, el se află în aceeaşi ţară în care se află şi fiii, fiicele şi mare parte din familiile multor oligarhi ucraineni pro-ruşi, ale multor oligarhi ruşi şi oameni politici importanţi din fostele republici sovietice, o ţară care întreţine, ea şi companiile sale, relaţii bune cu Moscova – Austria.
Evtuşenko se joacă cu focul în zona arctică
Başneft, compania petrolieră din Urali, a atras atenţia în 2010, când i s-a permis sa exploateze a doua mari câmpuri petroliere în zona arctică a Rusiei, impreuna cu Lukoil si Surgutneftgas (companii private). Putin a pus insa o conditie foarte clara atunci: „Nu interzicem nuimanui sa vina sa foreze offsore. Dacă o companie privată vrea şi este gata să-şi asume riscurile, la fel ca şi cele străine, uşa e deschisă. Însă nu vrem ca o companie privată să deţină licenţe pentru proiecte offshore, pentru a le vinde apoi către ExxonMobil, Chenvron sau alţi jucători străini”. Să fi încercat oligarhul Evtuşenko să vândă unor companii străine licenţa de exploatare?
Cine este oligarhul Evtuşenko
Vladimir Evtuşenko s-a născut în regiunea Smolensk din Rusia, în 1948. Îşi încheie studiile în 1980, la Moscova. Începe să lucreze în 1975 ca economisti la o mare fabrică de mase plastice din Moscova. Devine inginer şef, şef al direcţiei tehnice. În 1993 creează compania Sistema şi începe să acumuleze avere. Intră în conducerea Camerei de Comerţ a Federaţiei Ruse, unde este preşedinte al Consiliului de Afaceri Ruso-Arab. În timpul primului mandat al lui Vladimir Putin devine membru în Consiliul pentru Ştiinţă şi Înaltă Tehnologie, patronat de preşedinte, şi al Consiliului pentru Competitivitate. Cum îi stă bine unui oligarh familiarizat cu conturile offshore şi secretul bancar, Evtuşenko devine consul onorific al Luxemburgului la Ecaterinburg. Precum mai toţi oligarhii din fostul lagăr socialist, Evtuşenko şi-a pus fiul de 36 de ani şi fiica de 38 de ani în posturi importante în propria companie sau i-a ajutat să urce până la a ajunge, consilieri ai preşedintelui băncii de stat Sberbank – a treia cea mai mare bancă din Europa şi cea mai mare din Europa Centrală şi de Est.
Abia după ce toate aceste detalii vor fi luate în calcul se va putea trage concluzia dacă Evtuşenko şi a sa Sistema sunt sau nu un caz Hodorkovski.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.