Ce se ascunde în spatele scandalului Black Cube?

Marţi, seara târziu, când o mare parte din suflarea românească urmărea cum se chinuie FC Barcelona cu a doua echipă a Madridului, în România a explodat o bombă: procurorii DIICOT au anunţat reţinerea în Bucureşti (s-a întâmplat de fapt în noaptea de sâmbătă spre duminică) a doi cetăţeni din Israel, sub acuzaţia de atac informatic şi întimidare a procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Koveşi şi a unor apropiaţi de-ai ei. Cei doi fac parte dintr-o firmă privată de securitate Black Cube, înfiinţată de foşti agenţi Mosad. Faptul este fără precedent în România. Şi imediat, oricine îşi pune întrebarea: de ce? Sunt mai multe variante de răspuns:

1. Pe 10 martie a.c., DNA cere arestarea a patru oameni de afaceri israelieni, printre care și miliardarul Beny Steinmetz, suspecți în dosarul lui Remus Truică și al lui Paul Lambrino, privind retrocedarea nelegală unei suprafețe de 47 de ha de pădure situată în localitatea Snagov și privind retrocedarea nelegală a fermei Băneasa. Se poate presupune că acţiunile celor de la Black Cube la adresa şefei DNA şi a apropiaţilor ei să reprezinte o ripostă la acuzaţiile aduse celor patru oameni de afaceri israelieni.

2. Ţinând cont de amatorismul cu care s-a lucrat în acţiunea de întimidare, se poate interpreta că ar putea fi vorba de o acţiune de creştere a acţiunilor şefei DNA. Dacă este vorba de această variantă atunci Laura Codruţa Koveşi ajunge personajul numărul 1 în România (nu-i de ici de colo să te “intimideze” foşti (?) mosadişti), va ajunge “doamna de fier” a României, şi nu este exclus, ca după ce i se va termina mandatul să ia drumul Cotrocenilor sau a Palatului Victoria. Oricum, după ce ai fost procuror general şi procuror şef al DNA, o carieră de simplu procuror nu mai are niciun “farmec”. În acest caz, Black Cube a jucat (nu pe gratis, cuvând necunoscut pentru cei în cauză) rolul de agenţie de PR.

3. Sunt voci – în special din zona de influenţă a lui Sebastian Ghiţă – care acreditează ideea unui “complot” la adresa şefei DNA, un complot care să-i dea prilejul lui Klaus Iohannis de a respinge un nou mandat Koveşi la şefia DNA.

Personal nu văd viabilă varianta a 3-a. Acord 60% credit primei variante şi 40% celei de-a doua. La ora actuală ştim oficial două lucruri: DIICOT a anunţat că angajaţii Blac Cube au fost arestaţi pentru “transfer ilegal de date informatice” şi că ambasada Israelului la Bucureşti a precizat că “ancheta îi vizează pe angajaţii unei companii private care nu are legătură cu vreo instituţie de stat israeliană”.

Nici nu au apucat să iasă la iveală foarte multe amănunte despre acest caz în premieră (probabil) în România, că a mai explodat o bombă, miercuri după orele prânzului. Sub forma unui comunicat al celor de la Black Cube, din care citez: „Recent, compania a contractat în România un proiect de colectare a probelor privind fapte serioase de corupție în interiorul Guvernului și în agențiile sale. În timpul acestei activități, doi dintre angajații companiei au fost arestați după ce au descoperit informații importante. Reamintim că toți angajații companiei respectă legile țării, iar acuzațiile la adresa lor sunt nefondate și neadevărate”. Acest comunicat, deşi pare explicit la prima vedere, se vede clar că este redactat de persoane care au lucrat în servicii secrete (sau poate mai lucrează), pentru că, spun specialiştii, din Mosad se iese de regulă doar cu picioarele înainte, “lăsările la vatră” fiind o raritate.

Să încercăm să descifrăm comunicatul celor de la Black Cube. Din start trebuie avute în vedere două variante: 1) compania israeliană NU are, nu a avut nicio treabă cu “acte de corupţie” ale guvernului, fiind vorba în realitate de o abatere a atenţiei de la acţiunea anti-Kovesi; 2) compania israeliană a avut (are) o activitate care vizează guvernul României şi o serie de agenţii. NUMAI dacă este valabilă varianta a 2-a, mai precis prima teză a acestei variante situaţia trebuie urgent clarificată şi trebuie să avem răspunsuri la următoarele întrebări:

1. Cine este (şi din ce ţară) angajatorul companiei Black Cube?

2. Despre care Cabinet este vorba şi despre ce agenţii guvernamentale?

3. Cum a acţionat în România compania Black Cube? În colaborare cu vreo companie autohtonă, sau o companie străină lezată în vreo relaţie cu guvernul? Ce înseamnă “un proiect de colectare a probelor”. Sau este vorba de o investigaţie independentă, directă asupra guvernului, caz în care suntem în faţa unui fapt de o gravitate extremă, ce poate duce chiar la un conflict diplomatic.

La aceste întrebări nu credem că vom avea vreun răspuns din partea Black Cube. Dar trebuie să primim răspunsuri de la autorităţile române. MAE, premierul Dacian Ciolos (chiar şi în cazul în care este vorba de un alt Cabinet), SRI şi SIE trebuie să iasă cu răspunsuri clare. Pentru că altfel, România va avea imaginea unui sat fără câini. Indiferent cum o luăm, legislaţia din România nu permite unei firme private să ancheteze direct şi nici în colaborare cu o altă entitate a statului activitatea unui guvern. Cu atât mai puţin să pună verdicte care sunt de apanajul Justiţiei. Una este o anchetă de presă şi altceva este ceea ce vrea să ne spună comunicatul Black Cube. Dacă într-adevăr acest comunicat nu este unul de “acoperire” a uneia din variantele legate de acţiunea anti-Kovesi.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.