Ce se întâmplă când un caz similar MRU-OMV se petrece în Croaţia

Guvernul de centru-dreapta din Croaţia ar putea pica din cauza unui dosar în care este implicat prim-vicepremierul Tomislav Karamarko, liderul Uniunii Democrate Croate (HDZ), cel mai important partid al coaliţiei.

Este vorba de o acuzaţie de conflict de interese care pleacă de la faptul că firma de consultanţă a soţiei lui Karamarko a primit 60.000 de euro pentru serviciile oferite lui Josip Petrovic, un lobby-ist al companiei ungare MOL. Compania ungară se află acum într-un proces de arbitraj cu compania energetică croată INA, la care MOL deţine 49% din acţiuni, iar statul croat circa 45%. Zagrebul şi compania ungară îşi dispută dreptul conducerii companiei INA, una cu operaţiuni importante in Balcanii de Vest, dar şi în Africa.

Şi mai interesant este ca Tomislav Karamarko a fost şeful contraspionajului croat, iar în acea perioada (2004-2005) a avut relaţii de afaceri cu acelaşi Petrovic, care pe atunci făcea parte din conducerea companiei INA.

Vicepremierul Karamarko se apără şi pune că respectivul contract dintre firma soţiei sale şi lobby-istul MOL a încetat în momentul în care a fost numit în guvern.

Este o situaţie în oglindă cu cea a fostului premier Mihai Răzvan Ungureanu şi a sotiei sale, care primit zeci de mii de euro din partea OMV, pentru servicii de consultanţă medicală. Ca şi în cazul din Croaţia, s-a susţinut că nu este vorba de vreun conflict de interse şi că acest contract a încetat în momentul în care Mihai Răzvan Ungureanu a fost numit şef al SIE. Au trecut ani buni de la episodul din 2012, Mihai Răzvan Ungureanu a revenit la şefia SIE şi în declaraţia sa de avere apare în continuare o suma de peste 80.000 de euro primită de soţia sa de la OMV, o companie străină care deţine Petrom şi exploatează resursele naţionale.

In Croatia, afacerea Karamarko pare însă să meargă mai departe de nivelul de subiect de presă pe care l-a avut afacerea în oglindă a fostului premier din România.

La mijlocul lunii mai, opoziţia social-democrată a cerut constituirea unei comisii parlamentare speciale care să investigheze cazul Karamarko şi a solicitat revocarea acestuia din funcţia guvernamentală.

Săptămâna trecută, partenerii de guvernare din partidul MOST au precizat că vor susţine revocarea liderului HDZ. În cadrul cabinetului, miniştrii au votat pentru menţinerea lui Karamarko, HDZ fiind gruparea majoritară. În Parlament lucrurile se complică, pentru că cei 59 de deputaţi social-democraţi, aliaţi cu o serie de independenţi şi cu cei din MOST ar putea ajunge la cele 76 de voturi necesare pentru demiterea lui Karamarko. Aceasta ar însemna căderea guvernului şi alegeri anticipate. Premierul croat Tihomir Oreskovic nu face parte din vreun partid politic şi a adoptat o poziţie neutră în acest scandal.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.