Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) dezaprobă „ferm”, într-un comunicat transmis marți, propunerile Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) privind modificarea legilor justiției care vizează selecția magistraților.
În opinia Uniunii Judecătorilor, „propunerile CSM de modificare a modului de selecție a magistraților conduc la un regres în justiție”. „Prima problemă cu aceste modificări este că accederea în funcția de judecător sau procuror doar pe baza unui “interviu” în fața CSM nu prezintă garanții de obiectivitate și nu asigură criterii suficiente pentru a asigura cetățenilor o selecție a magistraților bazată pe profesionalism și integritate”, atrage atenția UNJR.
Comunicatul UNJR, integral:
„Uniunea Națională a Judecătorilor dezaprobă ferm propunerile Consiliului Superior al Magistraturii privind modificarea legilor justiției care prevăd posibilitatea de a deveni judecător sau procuror fără examen, prin numire pe baza unui simplu interviu.
UNJR dezaprobă, de asemenea, și schimbarea modalității de susținere a examenului de promovare în funcții de execuție în sistemul de justiție, prin instituirea ca probă a unei așa numite evaluări a activității profesionale a judecătorilor și procurorilor pe ultimii 3 ani.
Toate aceste propuneri ale CSM se regăsesc în integralitate la adresa: http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/22_07_2015__75429_ro.pdf.
Amintim că justiția trebuie făcută pentru oameni, dreptul acestora la un proces echitabil presupunând implicit dreptul de a fi judecați de judecători foarte bine pregătiți profesional, independenți și integri. Propunerile CSM, dacă vor fi adoptate, reprezintă o întoarcere în timp ce va conduce la un regres în justiție, cu efecte negative ce vor fi resimțite în mod direct de către cetățeni.
Prima problemă cu aceste modificari este că accederea în funcția de judecător sau procuror doar pe baza unui “interviu” în fața CSM nu prezintă garanții de obiectivitate și nu asigură criterii suficiente pentru a asigura cetățenilor o selecție a magistraților bazată pe profesionalism și integritate.
Propunerea CSM prevede ca un avocat, doar pentru că are o vechime de 18 ani, poate să devină prin interviu judecător sau procuror, fără o verificare prealabilă a pregătirii profesionale, a integrității sau a rezistenței la stres și presiune.
Propunerile făcute de CSM sunt inacceptabile și în condițiile în care reprezintă, de fapt, o întoarcere în timp, prin reintroducerea in lege a unor prevederi abrogate tocmai la presiunea corpului de magistrați, motivat de faptul că nu asigurau o selecție bazată pe obiectivitate. Progresul în justiție nu se poate face mergând înapoi.
A doua problemă cu aceste modificări este aceea că permit reîntoarcerea în magistratură a persoanelor cu probleme de integritate, care au ales să demisioneze pentru a evita riscul unei sancțiuni disciplinare.
Modificările propuse de CSM prevăd posibilitatea foștilor magistrați cu vechime de minim 10 ani să fie numiți în funcții vacante la instanțe sau parchete de același grad cu cele unde au funcționat înainte să își dea demisia. Neexistând un termen limită de la data plecării din magistratură, este posibil, în baza acestei prevederi, ca persoane care au plecat de mult timp din magistratură și au pierdut orice contact cu aceasta, dezvoltând cariere diferite, să se reîntoarcă în magistratură fără nici o verificare preliminară, sub singura condiție a existenței unor locuri vacante. Această propunere a CSM permite inclusiv unei persoane care a devenit politician să redevină judecător sau procuror, fără o evaluare prealabilă.
A treia problema este că aceste propuneri de modificare s-au făcut de CSM fără o dezbatere publică prealabilă, cu implicarea societății civile și a presei. De asemenea, propunerile de modificare s-au făcut fără consultarea magistraților, fără a se specifica care sunt motivele ce impun o modificare în sensul preconizat, și, mai ales, fără nici un studiu de impact privind consecințele acestor modificări asupra întregului sistem de justiție.
Este inacceptabil ca modificarea legilor justiției, a statutului magistraților, să se facă pe bucăți, fără o viziune de ansamblu asupra sistemului, fără corelări cu alte norme rămase în vigoare, fără o evaluare a consecințelor și riscurilor pe termen lung, intrinseci unei abordări de acest tip.
A patra problemă constă în aceea că mărirea vechimii, ca și condiție de promovare în magistratură, este făcută de CSM fără a avea la bază un studiu care să releve în ce măsură o astfel de modificare este fezabilă, față de vechimea redusă în magistratură a celor ce constituie baza selecției. Pentru o evaluare obiectivă este nevoie să se știe câți judecători îndeplinesc aceste condiții de vechime, raportat la numărul estimat de posturi ce se vor vacanta în sistem pe termen mediu și lung.
Nu în ultimul rând, în ceea ce privește modificarea condițiilor de promovare, reamintim Consiliului Superior al Magistraturii că, în ciuda avertizărilor din sistem din ultimii șase ani, evaluarea magistraților a rămas un proces pur formal, această problemă de fond trebuind să constituie de fapt o preocupare prioritară a CSM.
O justiție profesionistă are nevoie de o evaluare reală și constantă a corpului magistraților, cu rezultate obiective, ce să poata fi luată în considerare în toate etapele carierei.
UNJR consideră că demersul Consiliului este cu atât mai inexplicabil cu cât există chestiuni importante privind statutul magistraților pe care CSM refuză să le abordeze.
De exemplu, an de an examenele de promovare în funcții de conducere în justiție sunt criticate de către magistrați, ca fiind netransparente și lipsite de obiectivatate, fără ca CSM să manifeste interes în rezolvarea deficiențelor.
Mai mult, se perpetuează în continuare discriminarea între judecători și procurori, prin acordarea în mod direct – fără concurs – a gradului de procuror de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție unor procurori din structurile specializate, în timp ce pentru judecători accesul la cel mai înalt grad de jurisdicție se face exclusiv prin concurs, urmând toate treptele ierarhiei, așa cum este de altfel firesc.
UNJR reamintește, de asemenea, că procedura revocării membrilor CSM a rămas un vid legislativ ce durează de aproape doi ani, chestiune fundamentală ce se vede că nu e pe lista de priorități a actualului Consiliu Superior al Magistraturii. Lipsa unei proceduri de revocare permite membrilor CSM să își exercite funcția fără nici un fel de responsabilitate atât față de membrii corpului de magistrați, pe care îi reprezintă, cât și față de cetățeni, care sunt afectați de deciziile lor asupra justiției.
UNJR dezaprobă, de asemenea, și schimbarea modalității de susținere a examenului de promovare în funcții de execuție în sistemul de justiție, prin instituirea ca probă a unei așa numite evaluări a activității profesionale a judecătorilor și procurorilor pe ultimii 3 ani.
Toate aceste propuneri ale CSM se regăsesc în integralitate la adresa: http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/22_07_2015__75429_ro.pdf.
Amintim că justiția trebuie făcută pentru oameni, dreptul acestora la un proces echitabil presupunând implicit dreptul de a fi judecați de judecători foarte bine pregătiți profesional, independenți și integri. Propunerile CSM, dacă vor fi adoptate, reprezintă o întoarcere în timp ce va conduce la un regres în justiție, cu efecte negative ce vor fi resimțite în mod direct de către cetățeni.
Prima problemă cu aceste modificari este că accederea în funcția de judecător sau procuror doar pe baza unui “interviu” în fața CSM nu prezintă garanții de obiectivitate și nu asigură criterii suficiente pentru a asigura cetățenilor o selecție a magistraților bazată pe profesionalism și integritate.
Propunerea CSM prevede ca un avocat, doar pentru că are o vechime de 18 ani, poate să devină prin interviu judecător sau procuror, fără o verificare prealabilă a pregătirii profesionale, a integrității sau a rezistenței la stres și presiune.
Propunerile făcute de CSM sunt inacceptabile și în condițiile în care reprezintă, de fapt, o întoarcere în timp, prin reintroducerea in lege a unor prevederi abrogate tocmai la presiunea corpului de magistrați, motivat de faptul că nu asigurau o selecție bazată pe obiectivitate. Progresul în justiție nu se poate face mergând înapoi.
A doua problemă cu aceste modificări este aceea că permit reîntoarcerea în magistratură a persoanelor cu probleme de integritate, care au ales să demisioneze pentru a evita riscul unei sancțiuni disciplinare.
Modificările propuse de CSM prevăd posibilitatea foștilor magistrați cu vechime de minim 10 ani să fie numiți în funcții vacante la instanțe sau parchete de același grad cu cele unde au funcționat înainte să își dea demisia. Neexistând un termen limită de la data plecării din magistratură, este posibil, în baza acestei prevederi, ca persoane care au plecat de mult timp din magistratură și au pierdut orice contact cu aceasta, dezvoltând cariere diferite, să se reîntoarcă în magistratură fără nici o verificare preliminară, sub singura condiție a existenței unor locuri vacante. Această propunere a CSM permite inclusiv unei persoane care a devenit politician să redevină judecător sau procuror, fără o evaluare prealabilă.
A treia problema este că aceste propuneri de modificare s-au făcut de CSM fără o dezbatere publică prealabilă, cu implicarea societății civile și a presei. De asemenea, propunerile de modificare s-au făcut fără consultarea magistraților, fără a se specifica care sunt motivele ce impun o modificare în sensul preconizat, și, mai ales, fără nici un studiu de impact privind consecințele acestor modificări asupra întregului sistem de justiție.
Este inacceptabil ca modificarea legilor justiției, a statutului magistraților, să se facă pe bucăți, fără o viziune de ansamblu asupra sistemului, fără corelări cu alte norme rămase în vigoare, fără o evaluare a consecințelor și riscurilor pe termen lung, intrinseci unei abordări de acest tip.
A patra problemă constă în aceea că mărirea vechimii, ca și condiție de promovare în magistratură, este făcută de CSM fără a avea la bază un studiu care să releve în ce măsură o astfel de modificare este fezabilă, față de vechimea redusă în magistratură a celor ce constituie baza selecției. Pentru o evaluare obiectivă este nevoie să se știe câți judecători îndeplinesc aceste condiții de vechime, raportat la numărul estimat de posturi ce se vor vacanta în sistem pe termen mediu și lung.
Nu în ultimul rând, în ceea ce privește modificarea condițiilor de promovare, reamintim Consiliului Superior al Magistraturii că, în ciuda avertizărilor din sistem din ultimii șase ani, evaluarea magistraților a rămas un proces pur formal, această problemă de fond trebuind să constituie de fapt o preocupare prioritară a CSM.
O justiție profesionistă are nevoie de o evaluare reală și constantă a corpului magistraților, cu rezultate obiective, ce să poata fi luată în considerare în toate etapele carierei.
UNJR consideră că demersul Consiliului este cu atât mai inexplicabil cu cât există chestiuni importante privind statutul magistraților pe care CSM refuză să le abordeze.
De exemplu, an de an examenele de promovare în funcții de conducere în justiție sunt criticate de către magistrați, ca fiind netransparente și lipsite de obiectivatate, fără ca CSM să manifeste interes în rezolvarea deficiențelor.
Mai mult, se perpetuează în continuare discriminarea între judecători și procurori, prin acordarea în mod direct – fără concurs – a gradului de procuror de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție unor procurori din structurile specializate, în timp ce pentru judecători accesul la cel mai înalt grad de jurisdicție se face exclusiv prin concurs, urmând toate treptele ierarhiei, așa cum este de altfel firesc.
UNJR reamintește, de asemenea, că procedura revocării membrilor CSM a rămas un vid legislativ ce durează de aproape doi ani, chestiune fundamentală ce se vede că nu e pe lista de priorități a actualului Consiliu Superior al Magistraturii. Lipsa unei proceduri de revocare permite membrilor CSM să își exercite funcția fără nici un fel de responsabilitate atât față de membrii corpului de magistrați, pe care îi reprezintă, cât și față de cetățeni, care sunt afectați de deciziile lor asupra justiției.
UNJR solicită Plenului Consiliului Superior al Magistraturii să nu își însușească propunerile de modificare a legilor justiției, acestea necesitând, față de consecințele pe termen lung asupra întregului sistem judiciar, dezbateri de amploare și o asumare ce nu poate fi făcută în mod real, la final de mandat, de către membrii actuali ai Consiliului.
Asumarea de către CSM a acestor modificări a legilor justiției este o întoarcere în timp și ar produce un regres, punându-se astfel în pericol progresul făcut în justiție în ultimii ani”.
Asumarea de către CSM a acestor modificări a legilor justiției este o întoarcere în timp și ar produce un regres, punându-se astfel în pericol progresul făcut în justiție în ultimii ani”.
Protest semnat de aproape 400 de magistrați
Aproape 400 de procurori şi judecători au trimis către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Institutul Naţional de Magistratură (INM) şi Ministerul Justiţiei un memoriu de protest împotriva propunerilor Comisiei nr. 1 din cadrul CSM, din 21 iulie, referitoare la modificarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.
Magistraţii semnatari protestează faţă de reintroducerea numirii directe în funcţia de judecător ori procuror a magistraţilor asistenţi şi a avocaţilor cu vechime de cel puţin 18 ani, exclusiv pe bază de interviu, la judecătorii şi la parchetele de pe lângă acestea, reintroducerea prevederii privind numirea foştilor magistraţi cu vechime de minim 10 ani în funcţii vacante la instanţe sau parchete de acelaşi grad cu cele unde au funcţionat şi schimbarea modalităţii de susţinere a examenului de promovare în funcţii de execuţie, prin instituirea ca probă a unei aşa numite evaluări a activităţii profesionale pe ultimii 3 ani (transformarea unei condiţii de participare în notă de promovare).
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.