Ce surpriză le pregătește Guvernul proprietarilor de imobile care stau să cadă

Un proiect de lege pe care îl pregătește Ministerul Dezvoltării prevede evacuarea proprietarilor de imobile încadrate în clasa I de risc seismic și care prezintă pericol public pe perioada execuției lucărilor de consolidare. Actul normativ modifică și completează Ordonanţa Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente.

Modificările gândite de minister sunt următoarele:

1. Se completează cu definiţii referitoare la sintagmele “încăperile cu aglomerări de personae” şi “săli aglomerate”, ţinând cont şi de
normele prevăzute de Reglementările tehnice „Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor” – indicativ P118 – 99, aprobată prin Ordinul ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului nr. 42N/07.04.1999.
2. Se introduce o precizare cu privire la interzicerea organizării şi desfăşurarea de activităţi permanente şi/sau temporare în spaţiile
care implică aglomerări de persoane, până la finalizarea lucrărilor de intervenţie realizate în scopul creşterii nivelului de siguranţă la acţiuni seismice a construcţiei existente, încadrată prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic.
3. Se prevede posibilitate evacuării persoanelor care nu au eliberat în termen spaţiul deţinut în construcţiile cu destinaţia de locuinţă încadrate în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public pe perioada execuţiei lucrărilor de intervenţie la construcţiile în caz, prin dispoziţie dată de primar, în locuinţele de necesitate puse la dispoziţie de autorităţile administraţiei publice locale.
4. Se introduce reglementarea potrivit căreia primarii municipiilor, oraşelor şi comunelor, respectiv primarul general al municipiului Bucureşti, vor acţiona, în aria lor de competenţă, pentru întocmirea documentaţiei cadastrale.
5. Se prevede faptul că în vederea prevenirii unui potenţial dezastru provocat de cutremure, proprietarii şi deţinătorii cu orice titlu ai construcţiilor supuse reglementărilor Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994 au obligaţia de a permite intrarea în imobilele pe care le deţin, pentru desfăşurarea activităţilor de expertizare, de efectuare a măsurătorilor pentru întocmirea documentaţiei cadastrale necesare înregistrării îmobilului în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară.
6. Se detaliază modul de stabilire a cotei-părţi indiviză.
7. Se prevede posibilitatea ca autorităţile administraţiei publice locale să finanţeze de la bugetele locale, în limita fondurilor alocate anual cu această destinaţie, a măsurătorilor pentru întocmirea documentaţiei cadastrale necesare înregistrării imobilului în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară în cazul construcţiilor cu destinaţia de locuinţă multietajate, încadrate prin raport de
expertiză tehnică în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public.
8. Se prevede posibilitatea ca autorităţile administraţiei publice locale să finanţeze de la bugetele locale, în limita fondurilor alocate anual cu această destinaţie, proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţie la spaţiile publice cu altă destinaţie decât cea de locuinţă aflate în proprietatea persoanelor juridice, situate în construcţiile incluse în programele anuale.
9. Se prevede restituirea, de către persoanele fizice şi juridice proprietari de spaţii cu altă destinaţie, la terminarea lucrărilor de
intervenţie, a sumelor alocate din transferuri de la bugetul de stat pentru execuţia lucrărilor de intervenţie, în rate lunare egale cu o
dobândă fixă de 5% pe an, cu o durată de rambursare de până la 5 de ani de la data recepţiei terminării lucrărilor de intervenţie; în
cazul întârzierii la plată a ratelor cu mai mult de 30 de zile se calculează majorări de întârziere la ratele scadente, aplicându-se
cota de majorare, stabilită în condiţiile legii, pentru neplata la termen a obligaţiilor bugetare.

De asemenea se introduce posibilitatea realizării unei noi expertizări tehnice a construcţiei existente, în cazul în care nu au fost realizate măsurile de intervenţie propuse în expertiza tehnică iniţială la termenele prevăzute în Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994, în conformitate cu respectarea conţinutului cadru prevăzut în codul de proiectare seismică aflat în vigoare la data întocmirii acesteia, la solicitarea şi pe cheltuiala proprietarilor/asociaţiei de proprietari.

Situația de acum

Reducerea riscului seismic al construcţiilor constituie o acţiune complexă, de interes naţional, în contextul atenuării efectelor unui
potenţial dezastru provocat de cutremure şi cuprinde măsuri de intervenţie la construcţiile existente care prezintă niveluri
insuficiente de protecţie la acţiuni seismice, degradări sau avarieri în urma unor acţiuni seismice, se arată în Expunerea de motive a
actului normativ pregătit de Ministerul Dezvoltării. Condiţiile seismice specifice României sunt printre cele mai severe din Europa,
principala sursă seismogenă Vrancea generând cutremure cu magnitudine de peste 7,0 grade pe scara Richter.
Cutremurele din sursa Vrancea:
– sunt cutremure de adâncime medie şi efectul lor se resimte pe o arie ce acoperă peste 60% din teritoriul ţării;
– afectează, în principal, clădirile înalte din localităţile situate pe axa Iasi – Focşani – Bucureşti – Olteniţa, cu propagarea undei
seismice pe direcţiile Galaţi – Brăila –Tulcea şi Ploieşti – Braşov – Făgăraş – Covasna;
– au produs pagube cu valori crescute exponenţial, de la un cutremur la altul, astfel: în anul 1940 în Bucureşti s-a prăbuşit un singur
imobil (Blocul Carlton), iar în anul 1977 s-au prăbuşit 29 de imobile construite în aceeaşi perioadă cu Blocul Carlton, respectiv în
perioada interbelică.

Alte zone seismogene cunoscute: Banat, Munţii Făgăraş, frontiera de nord-vest, Târnave, Dobrogea de sud, prezintă activitate seismică resimţită pe suprafeţe restrânse, care poate afecta structura de rezistenţă a construcţiilor existente. Municipiul Bucureşti este capitala europeană cea mai vulnerabilă la cutremure, în principal datorită:
– poziţiei geografice – la cca. 100-170 km. de zona epicentrală Vrancea;
– existenţei clădirilor cu peste P+3 etaje, cu structură din beton şi/sau zidărie de cărămidă, construite înainte de anul 1940, în zona
centrală a Bucureştiului, şi ale căror structuri, proiectate numai la acţiuni gravitaţionale, sunt degradate urmare cutremurelor puternice produse în anii 1940, 1977, 1986, 1990;
– inexistenţei la nivel mondial şi în România, în perioada construcţiei acestor clădiri, a cunoştinţelor şi normelor tehnice
necesare realizării unor structuri rezistente la cutremure puternice;
– caracteristicilor locale ale terenului manifestate prin perioade predominante lungi ale mişcării terenului la cutremure de magnitudini medii şi mari, care conduc la amplificarea acţiunii seismice, cu efecte distructive asupra structurilor existente;
– perioadei proprii de vibrație de 1,4 – 1,7 sec. a majorității construcțiilor analizate, caracteristică clădirilor înalte, construite
cu precădere în perioada interbelică în conformitate cu normele și cunoștințele tehnice aplicabile la acea dată şi care corespunde de
regulă perioadei de vibrație indusă de cutremurele puternice din sursa Vrancea, moment în care se poate produce fenomenul de rezonanță, cu efect distrugător, de prăbușire, a clădirilor înalte.

Măsurile deja introduse în Ordonanţa Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, republicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 806/2013, prevăd pentru clădirile de locuit multietajate, încadrate prin raportul de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public
următoarele:
– includerea acestor clădiri de locuit în programe anuale de acţiuni privind proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţie pentru
reducerea riscului seismic, denumite în continuare programe anuale;
– aprobarea prin hotărâre a Guvernului a programelor anuale elaborate de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene în baza propunerilor fundamentate de Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi de consiliile judeţene şi avizate de Comitetul Municipiului Bucureşti respectiv comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă şi în limita prevederilor bugetare anuale aprobate cu această destinaţie.
Construcţiile cu destinaţia de locuinţă multietajate, încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic prezintă
pericol public în situaţiile în care, după caz, întrunesc cel puţin două dintre următoarele criterii:
a) cuprind spaţii publice cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă, având suprafaţa utilă totală de peste 50 m2, ocupate temporar/permanent;
b) prezintă un regim de înălţime de la P+3 etaje inclusiv şi minimum 10 apartamente;
c) sunt amplasate în localităţi pentru care valoarea de vârf a acceleraţiei terenului pentru proiectare la cutremur ag, potrivit
hărţii de zonare a teritoriului României din Codul de proiectare seismică P100-1, este mai mare sau egală cu 0,15 g.

În Ordonanţa Guvernului nr. 20/1994 sunt prevăzute facilităţi financiare deosebite pentru proprietarii de locuinţe, persoane fizice,
respectiv:
– finanţarea integrală, din alocaţii bugetare, a expertizării tehnice a cladirilor de locuit, cu prioritate a celor multietajate, cu
mari aglomerări de persoane, construite înainte de 1977;
– pentru clădirile de locuit multietajate, încadrate prin raportul de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol
public:
a) finanţarea integrală, din alocaţii bugetare, a proiectării lucrărilor de consolidare aferente locuinţelor proprietate privată a persoanelor fizice;
b) finanţarea integrală, din alocaţii bugetare, a execuţiei lucrărilor de consolidare aferente locuinţelor proprietate privată a
persoanelor fizice;
c) restituirea în rate lunare egale, fără dobândă, eşalonate pe 25 de ani, a contravalorii execuţiei lucrărilor de consolidare finanţate din alocaţii bugetare;
d) exceptarea proprietarilor, persoane fizice, care realizează venituri medii nete lunare pe membru de familie sub câştigul salarial
mediu net pe economie de la restituirea contravalorii execuţiei lucrărilor de consolidare finanţate din alocaţii bugetare;
– scutirea de taxă pentru emiterea autorizaţiei de construire pentru lucrări de consolidare.

Prin soluţia tehnică de intervenţie, fundamentată în expertiza tehnică şi dezvoltată în etapele următoare de proiectare, se stabilesc
lucrările de intervenţie care trebuie realizate în scopul creşterii nivelului de siguranţă la acţiuni seismice a construcţiei existente;
ca alternativă la soluţia de intervenţie poate fi luată în considerare desfiinţarea construcţiei existente, în condiţiile legii.
Soluţia tehnică de intervenţie cuprinde:
a) consolidarea sistemului structural sau a elementelor structurale în ansamblu;
b) repararea elementelor nestructurale;
c) demolarea parţială a unor elemente structurale/nestructurale, cu/fără modificarea configuraţiei şi/sau a funcţiunii existente a
construcţiei;
d) introducerea unor elemente structurale/nestructurale suplimentare;
e) introducerea de dispozitive antiseismice pentru reducerea răspunsului seismic al construcţiei existente;
f) alte categorii de lucrări, respectiv, hidroizolaţii, termoizolaţii, repararea/înlocuirea instalaţiilor/echipamentelor aferente construcţiei, demontări/montări, debranşări/branşări, finisaje la interior/exterior şi, după caz, îmbunătăţirea terenului de
fundare, precum şi alte lucrări strict necesare pentru asigurarea funcţionalităţii construcţiei consolidate.

Potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994, autorităţile administraţiei publice locale sunt abilitate pentru:
– notificarea proprietarilor şi asociaţiilor de proprietari din clădirile de locuit expertizate tehnic şi încadrate prin raportul de
expertiză tehnică în clasa I de risc seismic privind obligaţiile ce le revin, potrivit prevederilor legale, pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, precum şi asumarea riscului şi răspunderii pentru efectele potenţiale ale seismelor în situaţia în
care nu se conformează obligaţiilor legale;
– aprobarea, prin dispoziţie de primar, a deciziei de intervenţie privind expertizarea, proiectarea şi execuţia lucrărilor de consolidare în lipsa acordului proprietarilor notificaţi;
– acţionarea, prin procedură preşedinţială, asupra proprietăţii particulare, pentru restrângerea folosinţei încăperilor sau evacuarea
persoanelor care nu au permis accesul în spaţiul afectat de lucrările de consolidare, pe timpul execuţiei acestora;
– despăgubirea proprietarilor, la cererea acestora, cu valoarea locuinţei, asigurându-le acestora calitatea de chiriaşi în spaţiul
respectiv, pentru cazurile de insolvabilitate privind rambursarea costurilor lucrărilor de consolidare.

Pentru clădirile de locuit multietajate incluse în programele anuale, primarul general al municipiului Bucureşti, precum şi primarii
municipiilor şi oraşelor vor lua măsurile necesare pentru:
a) contractarea proiectării lucrărilor de intervenţie şi aprobarea documentaţiilor de avizare pentru lucrări de intervenţie;
b) contractarea execuţiei lucrărilor de intervenţie;
c) încheierea contractelor pentru restituirea sumelor alocate din transferuri de la bugetul de stat privind execuţia lucrărilor de
intervenţie, evidenţa, calcularea şi încasarea ratelor lunare şi urmărirea, potrivit legii, a debitorilor restanţi;
d) notarea dreptului de creanţă în partea a III-a a cărţii funciare a imobilelor incluse în programele anuale, în baza contractelor
prevăzute la lit. c), cu menţionarea cuantumului sumelor ce urmează a fi restituite de către fiecare proprietar, pentru execuţia lucrărilor de intervenţie;
e) asigurarea diriginţilor de şantier autorizaţi;
f) verificarea şi decontarea documentaţiei de proiectare, precum şi a situaţiilor de lucrări executate, conform soluţiei de intervenţie
din documentaţia aprobată;
g) organizarea recepţiei la terminarea lucrărilor de intervenţie;
h) stabilirea situaţiei valorice a decontărilor pe categorii de lucrări real executate şi repartizarea pe fiecare proprietar a cheltuielilor efectuate pentru execuţia lucrărilor de intervenţie, proporţional cu cota-parte de proprietate indiviză din proprietatea
comună care revine fiecărui proprietar.

Pentru realizarea în condiţii de siguranţă a lucrărilor de intervenţie şi asigurarea continuităţii acestora, activităţile comerciale şi nonprofit desfăşurate în spaţiile existente din clădirile de locuit nominalizate în programele anuale se suspendă de drept pe durata execuţiei lucrărilor de intervenţie. Principale probleme identificate pe parcursul derulării programelor anuale care au dus la întreruperea execuţiei lucrărilor de consolidare datorită:
– interzicerii de către proprietari a accesului constructorilor în spaţiile supuse consolidării;
– nesistării activităţilor în spaţiile cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă din imobilele supuse consolidării.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Cosmin Pam Matei 4529 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.