Cea mai așteptată ședință de la BNR din ultimii cinci ani

Creșterea indicelui Robor, în funcție de care se calculează dobânzile la cele mai multe credite de consum în lei, cu peste 70% în ultima lună, creșterea inflației, criza de lichidate din sistemul bancar, devalorizarea monedei naționale în raport cu euro, până spre 4,6 dar și deciziile politice legate de taxe, impozite, salarii, pensii etc. reprezintă principalele subiecte de discuție în ședința Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României ce are loc marți, 3 octombrie. Este cea mai așteptată ședință din 2012 încoace, atunci când tensiunile din lumea politică generate de suspendarea președintelui Traian Băsescu s-au reflecat pe piața valutară și monetară. De atunci și până în urmă cu câteva luni, dobânzile pe piața interbancară au scăzut până la un nivel minim de 0,5-0,6%, de la 7%, inflația a fost negativă, iar băncile s-au bucurat de un exces de lichidate pe piață, cu voia BNR, și astfel au avut ocazia să acorde mai multe credite. Lucrurile s-au schimbat în ultima vreme. Indicele Robor la trei luni s-a dus la 1,71% luni, 2 octombrie, cu peste 10% față de vineri, 29 septembrie, iar indicele Robor overnight la 1,99%, cel mai înalt nivel din 2015. Creșterea ratelor pe termen foarte scurt peste cele pe termen lung indică o agravare a problemelor de lichditate din sistemul bancar. Același fenomen a avut loc și în august 2008, cu puțin timp înainte de apariția crizei economice globale. Saltul de 10% de vineri până luni arată că mulți nu au reușit să își plătească ratele în condițiile în care pe 30 septembrie a fost o zi în care băncile încasează respectivele rate.

Analiștii ING Bank susțin că în ultima perioadă condițiile de lichiditate din piață s-au strâns, ceea ce a dus la creșterea ratelor de dobândă. Principalele surse de stres în piață vin din execuția bugetară debalansată, dividendele speciale plătite de companiile de stat și intervenția Băncii Naționale a României în piața valutară pentru a ține cursul sub 4,6 lei/euro, pentru care a cheltuit din rezervă până la un miliard de euro, susțin aceștia. Banca olandeză vede o acumulare a presiunilor inflaționiste, după ce statul a crescut acciza la carburanți (în două tranșe, 15 septembrie și 1 octombrie) și a anunțat creșteri ale prețului energiei de la 1 octombrie și posibile creșteri ale prețului gazelor naturale. Influența majorărilor a determinat ING să schimbe prognoza de inflație de la 2,3% la 2,6% la finele anului, deși ultimele date publicate, aferente lunii august, au indicat, surprinzător pentru piață, o rată anuală a inflației de 1,2%, față de consensul pieței de 1,5%. Presiunile pe deprecierea leului s-au acumulat în ultima perioadă și dobânzile din piața monetară interbancară s-au dus spre dobânda cheie de 1,75%, cu rata Robor overnight la 2%.

Analiștii ING cred că presiunea pe dobânzi este rezultatul a trei factori principali. Primul este execuția bugetară inegală, în condițiile în care deficitul de 0,8% din PIB anunțat la finele lunii august este mult în spatele țintei de 3% pentru tot anul, în timp ce finanțarea deficitului s-a făcut sub prezumția unei execuții bugetare egale. Al doilea factor este acela că întreprinderile deținute de stat au plătit dividende speciale de circa 2 miliarde de lei. Al treilea derivă din intervențiile BNR pe cursul de schimb, de până la un miliard de euro, astfel încât să păstreze leul sub 4,6/euro. Saltul indicelui Robor din ultima lună, cu peste 45%, a dat peste cap chiar și cele mai pesimiste estimări. Analiștii de la ING se așteptau la un indice Robor de 1,1% până la finele acestui an, cei de la Raiffeisen Bank la un nivel de sub 1%.

Robor reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei. El se stabileşte zilnic de BNR ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de 10 bănci selectate de banca centrală. Dobânda pentru creditul de locuinţă acordat de bănci prin programul Prima casă, spre exemplu, este formată dintr-o marjă fixă de 2% plus Robor la 3 luni. Indicele Robor este influențat de nivelul de lichiditate din piaţă. Majorarea nivelului acestui indicator poate să fie resimţită în viitor de români şi să plătească rate mai mari la credite. În prezent, în stocul creditelor bancare de retail, sunt mai mult de 100 de miliarde de lei, din care cam 50% înseamnă creditele Prima casă. Orice fluctuaţie a indicelui Robor poate afecta major debitorii, băncile şi, în fundal, economia, în ansamblu. Șeful Direcției de stabilitate financiare din cadrul BNR, Eugen Rădulescu, a declarat la finele săptămânii trecute că vremea dobânzilor mici se termină. „SUA au mărit deja dobânda de două sau de trei ori. Vorbim de nouă ani în care dobânzile au fost foarte, foarte mici. Se termină chestia asta, nu poate să dureze la nesfârşit”, a spus Rădulescu. Întrebat dacă ar trebui să ne aşteptăm la rate mai mari, oficialul BNR a răspuns ”sigur că da”. Analiștii de la ING prevăd că în ședința BNR de marți, membrii CA vor anunța o operațiune de piață pentru injecția de lichditate în sistem sau ar putea să taie mâine rezervele minime obligatorii pentru pasivele în lei.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Cosmin Pam Matei 4530 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.