Liderul opoziţiei nigeriene, Muhammadu Buhari, a câştigat alegerile prezidenţiale care au avut loc sâmbătă şi duminică în Nigeria, a anunţat marţi Comisia Electorală. Alegerile au avut loc sambata si duminica, in ciuda amenintarilor venite din partea gruparii teroriste Boko Haram, care recent si-a declarat loialitatea fata de Statul Islamic din Irak si Siria.
Însă marea victorie nu este a lui Buhari, ci a democraţiei, atât de firavă din Africa. Este pentru prima dată (este drept că în scurtul răstimp de la revenirea la un regim civil, în 1999) când preşedintele în exerciţiu pierde alegerile din Nigeria. Mai mult, este o premieră totală faptul că preşedintele în exerciţiu, Goodluck Jonathan, şi-a recunoscut înfrângerea şi l-a felicitat, în cadrul unei discuţii telefonice, pe Buhari pentru victoria obţinută. Aceasta în ciuda marii majorităţi a articolelor şi analizelor care au curs în ultimele luni şi prezentau Nihgeria drept o ţară pe marginea prăpastiei, incapabilă să gestioneze simultan jocul democratic şi pericolul terorist.
Tranziţia paşnică în care pare să se fi angajat actualul preşedinte este cu atât mai importanta cu cât Nigeria a fost mereu scindată între nordul musulman sărac şi sudul creştin mai bogat. Preşedintele Jonathan era un creştin din sud, în timp ce învingătorul Buhari este un musulman din nord, care a reuşit însă să obţină voturi şi în regiunea fidelă rivalului său. O decizie foarte importantă luată de actualul preşedinte al Nigeriei – ţara care în 2014 a devenit cea mai mare economie africană, depăşind Africa de Sud) şi care are cea mai mare populaţie din Africa (170 de milioane de locuitori).
Analiştii nigerieni pun înfrângerea lui Jonathan pe seama regimului său corupt şi a modului dezastruos în care a condus tara. “În Nigeria, probleme precum penele de curent şi jafurile armate sunt mult mai mari decat diferenţele de religie. Nu de puţine ori sunt cazuri în nordul ţării în care creştinii se adresează tribunalelor islamice pentru a-şi face dreptate, pentru că tribunalele convenţionale nu se mişcă cu celeritate”.
Aceeaşi administraţie deficitară a dus şi la ascensiunea mişcării teroriste Boko Haram, în acest moment cel mai mare pericol cu care se confruntă Africa neagră. Însă tocmai acest fapt a făcut ca nigerienii să treacă dincolo de aspectele religioase şi de frustrările majore generate de redistribuirea inechitabilă a veniturilor obţinute din exportul petrolului – sursa fundamentală a bugetului nigerian.
Boko Haram nu a reuşit să împiedice procesul electoral din Nigeria şi nici să-l vicieze într-atât încât rezultatele să poată fi uşor contestate. Atacurile islamiştilor asupra secţiilor de votare “nu au avut impact asupra procesului de vot”, spune un oficial ONU din Nigeria.
Insurgenţa începută de Boko Haram în mai 2013 a obligat circa 1,5 milioane de oameni să-şi părăsească localităţile, atât în Nigeria, cât şi în Ciad, Camerun şi Niger. Începând din 2014 şi până acum, teroriştii din Boko Haram au ucis peste 7.000 de oameni. În aceste condiţii, faptul că nigerienii s-au prezentat la urne în număr mare este o uriaşă victorie pentru democraţie, aşa cum este ea înţeleasă în Nigeria.
În Occident nu mai e un secret că preşedintele celei mai mari şi mai bogate ţări africane nu a reuşit să combată această organizaţie teroristă. Goodluck Jonathan a avut nevoie de sprijinul statelor vecine, confruntate şi ele cu incursiunuile Boko Haram. Însă el nu a recunoscut niciun moment rolul militar decisiv al Ciadului, Nigerului sau Camerunului în combaterea teroriştilor, trecând toate victoriile în dreptul Nigeriei, în speranţa că va obţine capital electoral. Jonathan a renunţat la sprijinul militar american, atunci când Washingtonul a impus o serie de condiţii legate de respectarea libertăţilor fundamentale. Preşedintele s-a orientat către tehnică militară din Rusia, însă nu a putut ascunde incapacitatea armatei.
Sumele uriaşe investite de actuala administraţie pentru prezervarea puterii nu au folosit la nimic, într-atât de terorizată a fost populaţia de Boko Haram. Nigerienii au stat ore în şir la coadă pentru a-şi înregistra cardurile electronice de alegător şi au votat pentru o administraţie mai puţin coruptă şi mai eficientă, pentru refacerea universităţilor astăzi în ruină, pentru locuri de muncă, pentru o armată capabilă să lupte cu o sectă de sceleraţi precum Boko Haram.
Insă nimeni nu ştie cum va arăta ţara sub regimul lui Buhari. În primul rând, presa internaţională se bucură pentru victoria unui fost dictator. Muhammadu Buhari a condus ţara timp aproape 20 de ani, începând din 1983. A fost un regim militar, în care politia ajungea sa biciuiasca angajaţii care întârziau la locul de muncă. Electoratul a mizat însă tocmai pe faptul ca Buhari, 72 de ani, este un general recunoscut pentru competenţa sa militară şi îl considera capabil să învingă Boko Haram.
Speranţele pentru un regim democratic vin din răbdarea de care a dat dovadă generalul dupa revenirea ţării la un regim civil. El a pierdut alegerile din 2003, pe cele din 2007 şi pe cele din 2011, fără însă a lansa o lovitură împotriva rivalilor victorioşi. Mai mult, acum Buhari a ales să facă echipă cu un vicepreşedinte creştin, din sudul ţării – un semn că perioada de liniste din Nigeria se poate prelungi.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.