De la 1 iunie 2017 Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) este obligată să redacteze soluțiile de respingere a cazurilor. Astfel, în loc de o scrisoare de informare, reclamantul va primi o scrisoare în limba națională privind decizia instanței, care va conține motivele concrete ale respingerii. Ultimul raport al CEDO pe 2016 arată că mai multe state membre ale UE au ignorat punerea în aplicare a deciziilor, românii obținând în 2016 despăgubiri totale de peste 4 milioane de euro.
CEDO și-a schimbat abordarea față de cetățenii Uniunii Europene de la începutul acestei luni. Un comunicat de presă al instituției arată inițierea de noi metode de lucru pentru abordarea numărului mare de plângeri nesoluționate, declarate inadmisibile. În 2011, numărul mare de reclamații, peste 100.000, devenise copleșitor pentru judecători, care erau nevoiți să adopte o procedură sumară. Reclamanții primeau scrisori de informare privind deciziile de respingere a plângerilor redactate în manieră generică, explică juriștii de la legal-land.ro. „Din iunie 2017, în cazul judecătorului unic, reclamanții vor primi decizia într-una din limbile oficiale ale Curții, semnată de un singur judecător, însoțită de o scrisoare în limba națională. Decizia va include, în multe cazuri, referire la motivele concrete de inadmisibilitate. Cu toate acestea, Curtea va continua să respingă unele cazuri, cum ar fi cererile care conțin numeroase aspecte nefondate, greșite sau vexante“, se spune pe site-ul menționat.
Despăgubiri de peste 4 milioane de euro pentru România
Al 10-lea Raport al CEDO din 2016, dat publicității anul acesta, arată un record de cazuri închise, adică cele care au fost puse în executare. La nivelul tuturor statelor membre ale Consiliului Europei, în 2016 s-au închis 2.066 de cazuri, față de 1.537 în 2015. Cele mai multe se refereau la controlul forțelor de securitate, prevenirea relelor tratamente împotriva persoanelor private de libertate, precum și eficacitatea puterii judiciare (în special durata excesivă a procedurilor judiciare). Raportul arată că anul trecut, Curtea de la Strasbourg a acordat despăgubiri totale de 4.104.685 de euro ca „satisfacție echitabilă“ în dosarele referitoare la România, în scădere față de 2015, când valoarea acestora a fost de 7.940.726 de euro. Chiar dacă mulți români o acuzau pe Iulia Motoc, judecător CEDO, că nu le reprezintă corect interesele, din punct de vedere statistic, țara noastră a înregistrat și o reducere a numărului de decizii ce își așteaptă încă punerea în executare: 588 de cazuri la sfârșitul lui 2016, comparativ cu 652, în 2015.
Statistică europeană
Din punctul de vedere al despăgubirilor acordate, Turcia este țara împotriva căreia s-au dictat cele mai mari despăgubiri, circa 20,5 milioane de euro, urmată de Italia cu 15,1 milioane, Rusia cu 7,3 milioane, Grecia cu 4,1 milioane și Ungaria cu 3,3 milioane de euro. Statele cu cele mai numeroase cazuri înregistrate în 2016 au fost Rusia (283), România (151), Grecia (121), Turcia (114) și Ucraina (99). Țările care au închis cele mai multe cazuri în 2016 au fost Turcia (274), Slovenia (265), Rusia (261), România (214) și Polonia (170). De asemenea, s-a redus numărul total de decizii ce așteaptă să fie puse în executare la nivelul statelor UE, care a scăzut sub pragul de 10.000 (9.941), pentru prima oară după 2010.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.