Cele două mari lovituri pe care România le va da Rusiei

Investiţiile masive în explorarea adâncimilor Mării Negre şi proiectul AGRI sunt cele două cărţi pe care le joacă România în energia regională. Dependentă în foarte mică măsură de gazul rusesc, România apasă pe acceleraţie şi doreşte să devină un exportator de hidrocarburi şi, totodată, o punte indispensabilă pentru gazul din Azerbaidjan. Ţara noastră pune astfel umărul la efortul global de a reduce pe cât posibil presiunea Moscovei asupra lumii energetice, în special asupra Europei. De câţiva ani, companii grele din America au venit să caute resurse în România, ExxonMobil în Marea Neagră, Chevron printre şişturi. Norocul ţine însă doar cu primii, pentru că Chevron deja a renunţat la săpatul după gazele de şişt în Moldova.

Conform analiştilor companiei de cercetare Wood Mackenzie, activitatea în Marea Neagră se va înteţi în acest an. Exxon şi Petrom au amplasat a doua sondă în perimetrul Neptun, Domino 2, încurajate de rezultatele primei sonde, Domino 1. Compania rusească Lukoil a anunţat că va investi 200-300 de milioane de euro în două sonde ce vor fi amplasate în concesiunile pe care le deţine pe platoul continental românesc al Mării Negre. De asemenea, cea mai mare companie de private equity din lume, Carlyle, din SUA, preia operaţiunile Sterling Resources şi se alătură Exxon/Petrom şi Lukoil.

„ExxonMobil continuă să investească sute de milioane de dolari în explorarea zonei – forând în puţurile Pelicanul de Sud şi Delfinul – în ciuda preţurilor mici pe bursă, care pun presiune pe bugetele de explorare. În plus, Shell a pornit forajul într-un puţ din partea Mării Negre ce aparţine Turciei, în timp ce Total, OMV şi Repsol plănuiesc să înceapă de anul viitor lucrările în sectorul bulgăresc”, spun analiştii Wood Mackenzie.

Experţii de la Wood Mackenzie estimează că, în 2020, producţia de gaze naturale din Marea Neagră va fi de 17,8 milioane de metri cubi. Asta înseamnă o cantitate anuală de 6,5 miliarde de metri cubi. Dacă mai punem producţia de 11-12 miliarde de metri cubi realizată pe uscat, la un consum anual de 12-13 miliarde de metri cubi, rezultă că volumul resurselor va depăşi cu mult necesarul de gaze al României. În aceste condiţii, ţara noastră va deveni exportator net. Deocamdată infrastructura nu ajută prea mult la trimiterea gazului în străinătate. Din Rusia, via Ucraina, vin două gazoducte: Prietenia, mai mare, şi Medieşul Aurit. Prin Prietenia, România nu poate introduce încă gaz pentru a-l trimite în Bulgaria şi Turcia, pentru că cele trei ţevi care compun gazoductul sunt antamate pentru gazul Gazprom. În vestul ţării există o conductă nouă – Szeged-Arad –, dar aceasta funcţioneză doar dinspre exterior spre interior. Singura conductă prin care poate fi scos gazul în exterior este cea dintre Iaşi şi Ungheni, Republica Moldova. În acest moment, vecinii noştri trebuie să facă investiţii pentru a prelungi această conductă până la Chişnău. De câţiva ani de zile se tot vorbeşte de realizarea unui gazoduct care să lege Giurgiu de Ruse, Bulgaria, însă proiectul bate pasul pe loc.

„În noua sa poziţie de exportator de gaze, România ar trebui să aibă mai multe opţiuni. Cea mai la îndemână rută ar fi către Ungaria, mai ales că infrastructura există. O altă posibilitate ar fi Serbia şi Bulgaria, însa aici ar fi nevoie de noi gazoducte. Însă cel mai important lucru este că, datorită noilor descoperiri, va exista competiţie în regiune, astfel că preţul ar putea să scadă”, mai spun analiştii Wood Mackenzie. Resursele scoase din Marea Neagră ar putea să ia calea Ungariei şi Bulgariei, două state puternic dependente de gazul livrat de Gazprom. În plus, pentru cele două state, gazul venit din România le poate creşte securitatea energetică.

O a doua lovitură pe care România ar putea să o dea Rusiei este prin intermediul proiectului AGRI. Acesta a redevenit foarte important după colapsul Nabucco. România se agaţă de un proiect uitat prin sertare în ultimii ani, şi anume un sistem de conducte şi terminale de lichefiere, respectiv regazeificare, care să conecteze România de sursa gazelor azere, pe ruta Georgia-Marea Neagră. Mai exact, gazul din Azerbaidjan, ţară cu un potenţial uriaş de hidrocarburi, va fi transportat până la portul Batumi din Georgia, prin conducte. La Batumi, gazul este lichefiat şi apoi transportat pe Marea Neagră, cu metanierele, până la Constanţa, unde printr-un alt terminal se regazeifică. Şi în final, gazul este introdus în ţevile româneşti şi trimis acolo unde este nevoie. Investiţia totală în acest proiect este de 4,5 miliarde de euro, iar în compania de proiect se află ca acţionari patru societăţi: SOCAR (Azerbaidjan), GOGC (Georgia), Romgaz (România) şi MVM (Ungaria). Studiul de fezabilitate a fost încheiat la finele anului trecut iar concluziile au fost pozitive.

Ca şi în situaţia gazului din Marea Neagră, şi în acest caz este nevoie de dezvoltarea interconectării cu statele vecine. Transgaz, compania naţională de transport al gazelor naturale, susţine că exportul de gaze prin conducta Arad-Szeged, care leagă sistemul naţional de transport cu cel al Ungariei, va fi posibil în trei ani de zile.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Cristian Cretu 866 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.