Cele mai mari promisiuni electorale ale PNL și PSD

Cel mai mare partid declarat de dreapta din România, PNL, vorbește despre educație și sănătate și le asumă ca priorități în programul său electoral, iar cel mai mare partid declarat de stânga din țară, PSD, insistă cu relaxarea fiscală, fondul suveran, investițiile și le asumă până în prezent ca priorități. Acestea sunt concluziile principale care se desprind din informațiile pe care șefii principalelor partide din țară le-au dezvăluit în acest ultim weekend când au prezentat opiniei publice programele de guvernare, la PNL in extenso, la PSD doar partea economică.

Liberalii, primii care au venit cu programul de guvernare, promit alocații pentru copii în valoare de 200 de lei, dublarea salariilor medicilor de la 1 iulie 2017, o majorare etapizată a celor pentru profesori și asistenți medicali, înființarea unui fond român de dezvoltare rurală, investiții de 24 miliarde în economia românească și înființarea unei bănci de dezvoltare și investiții. În centrul măsurilor economice ar sta reducerea TVA la 19%, generalizarea cotei unice de 16% și un Cod al Muncii mai flexibil.

Principalele măsuri economice vizate de liberali:

– Întărirea controlului și sporirea responsabilităților unităților aflate în afara administrației centrale (autorități locale, instituții autofinanțate și companii de stat), inclusiv pentru prevenirea acumulării de arierate de către stat;

– Accelerarea reformei administrației fiscale care să aibă ca scop creșterea colectării taxelor și impozitelor. – Stimularea consumului intern prin reducerea TVA: reducerea TVA la 19% la 1 ianuarie; introducerea taxării inverse a TVA pentru carne; asigurarea plăţii/ scutirii TVA pentru echipamentele donate forţelor armate de către aliaţii NATO; introducerea a două cote diferențiate de TVA (alimente, medicamente, energie electrică, gaze naturale, cărți, servicii turistice, transport în comun).

– Plafonarea contribuțiilor sociale la 3 salarii medii brute pe economie pentru profesiile liberale în șase luni de la preluarea guvernării;

– Generalizarea cotei unice de 16% pentru toate tipurile de taxe și impozite (impozit pe profit, impozit pe venit, impozit pe dividende, TVA şi toate taxele pe muncă);

– Revizuirea sistemului de impozite și taxe introduse în afara Codului Fiscal (așa – numitele taxe parafiscale) și diminuarea numărului acestora cu cel puțin 50% în decurs de 3 ani;

– Dezvoltarea legislației privind holdingul, ca o formă legală de utilizare mai eficientă a fluxurilor financiare interne ale societăților comerciale;

– Adoptarea legislației privind insolvența persoanelor fizice care poate asigura menținerea unor priorități și reluarea mecanismului de creditare;

– Acordarea de stimulente fiscale pentru încadrarea de personal având statutul de șomeri, persoane tinere cu vârsta sub 25 de ani sau cu vârsta peste 55 de ani.

– Acordarea de bonificații persoanelor fizice care prezintă anual bonurile fiscale de la cumpărăturile mărfurilor identificate cu risc de evaziune;

– Eliminarea taxei pe construcțiile speciale („Taxa pe stâlp“) și a supraaccizei la carburanţi;

– Elaborarea unui sistem echitabil de redevențe percepute de stat pentru exploatarea resurselor naturale. – Prioritizarea reală a investițiilor publice și bugetarea multianuală a acestora;

– Elaborarea unui plan de investiții publice în infrastructură pe termen mediu;

– Creșterea colectării taxelor, în special în cazul TVA și a taxelor pe muncă, prin stimularea conformării voluntare prin reducerea costurilor administrative de conformare, în special ca urmare a creșterii accesului la declararea și plata electronică;

– Politică salarială prudentă în sectorul bugetar, care să țină seama de constrângerile macroeconomice și bugetare;

– Stimularea economisirii private prin stimularea dezvoltării mai rapide a sistemului de pensii facultative administrate privat; – Reducerea aparatului birocratic: reducerea numărului de ministere în funcţie de tipul politicilor publice pe care le realizează; reducerea numărului de agenţii care trebuie să urmărească, pe de o parte, tipul de activitate pe care o prestează (autorizare, reglementare, control, etc.) iar pe de altă parte, să respecte principiul autonomiei funcţionale sau independenţei şi evitarea conflictului de interese; reorganizarea structurilor teritoriale din subordinea ministerelor şi agenţiilor guvernamentale la nivel regional; reducerea aparatului prefecturilor care vor păstra, în principal, atribuţii în domeniul controlului de legalitate;

– Restructurarea administraţiei publice locale;

– Reformarea companiilor de stat: stabilirea companiilor care prezintă un caracter strategic pentru economia națională, cum ar fi cazul: CFR Călători, CFR Infrastructură, Metrorex, Transelectrica, Transgaz; Introducerea managementului profesional competitiv; Revizuirea sistemului de salarizare pentru management și pentru salariați, astfel încât să se poată atrage personalul cel mai competent existent pe piața muncii; Evaluarea tuturor contractelor cu valoare semnificativă; Transparentizarea cheltuielilor și a contractelor cu valoare semnificativă;

– Stimularea investițiilor pe piața bursieră

– Dezvoltarea pieței de mărfuri

– Guvernul va promova ideea de a face afaceri cu ușurință, cu obiectivul de a crește semnificativ în Indicele Băncii Mondiale

– Sprijinirea industriilor care dispun de resurse interne, de care depind în aval IMM-uri ce produc valoarea adăugată ridicată sau care au piață de desfacere, așa cum este industria maselor plastic

– Privatizarea întreprinderilor ce nu pot rămâne viabile pe termen mediu fără injecții puternice de capital pentru reînnoirea activelor;

– Retragerea statului din domeniile non-strategice prin privatizarea sau închiderea companiilor

– Creșterea treptată, de la 0,4% până la 1% din PIB, a finanțărilor publice pentru programele naționale destinate susținerii IMM-urilor

– Înființarea unei Agenții de tip TPO (Organizație pentru Promovarea Comerțului) folosind experiența altor țări din UE (Marea Britanie, Franța, Italia etc.)

– Prioritizarea construirii autostrăzii Sibiu – Pitești, finalizarea tronsoanelor aflate încă în lucru și modernizarea drumului Constanța – Mangalia la profil de autostradă;

– Demararea construcţiei autostrăzii Unirii Tg. Mureș – Iași – Ungheni;

– Demararea construcţiei autostrăzii Comarnic – Brașov în condiții eficiente și suportabile pentru bugetul României;

– Demararea autostrăzii Lugoj – Calafat, parte a infrastructurii rutiere de la granița de vest până la Calafat, din Coridorul Orient/East Mediteranean, care va lega porturile din nordul Germaniei de Balcani;

– Demararea construcției autostrăzii București – Ploiești – Buzău – Focșani – Albița;

– Realizarea conexiunilor dintre autostrăzile A1 şi A2 prin realizarea, la nivel de autostradă, a Centurii de Sud şi Nord a Bucureştiului;

– Finalizarea magistralei M4 Gara de Nord – Gara Progresul;

– Finalizarea magistralei M5 Drumul Taberei – Pantelimon pe secţiunea Drumul Taberei – Universitate; urgentarea finalizării tronsonului Râul Doamnei – Eroilor, cu stația și depoul Valea Ialomiței, şi a Secțiunii Universitate – Pantelimon pentru care a fost semnat acordul de împrumut cu B.E.I.;

– Demararea lucrărilor la MAGISTRALA FEROVIARĂ 6 București – Otopeni;

– Pregătirea lucrărilor pentru linii de metrou viitoare, executate în parteneriat public-privat: Linia 7 (Şoseaua Alexandriei, Rahova, Piaţa Unirii, Moşilor, Obor, Colentina, Voluntari – 31 km); Linia 4 (Laminorului, Gara Progresul, Tronson Gara de Nord – Gara Progresul – 15 km).

– Descentralizarea managementului fondurilor europene. – 1 milion de români vor avea salariu de peste 1.000 de euro brut până în 2020

– Crearea a peste 850.000 locuri de muncă până în 2020

– Reducerea ratei șomajului înregistrat sub 3.5% până în 2020. – Reducerea numărului de persoane cu risc de sărăcie sau excluziune socială cu 1,5 milioane până în 2020

– Reducerea decalajelor de dezvoltare între mediul rural și cel urban cu cel puțin 15%.

În ceea ce privește PSD, președintele acestui partid, Liviu Dragnea, a anunțat că anul viitor sunt prevăzute creșterea salariului minim, eliminarea CASS pentru pensionari, TVA zero pentru vânzarea de locuințe, 9% pentru publicitate și TVA de 18% din 2018.

Principalele măsuri ale PSD vizează:

– Eliminarea taxelor nefiscale. În total vor fi 102, în special taxele de la Registrul Comerțului, cele consulare și de cetățenie, taxele radio-TV, taxele pentru pierderea sau modificarea actelor, taxele extrajudiciare și de timbre, tarifele percepute de Casa Națională de Pensii.

– Fonduri europene: 92,3 miliarde de lei până în 2020

– Creearea unui fond suveran de dezvoltare și de investiții

– Investiții de 44 miliarde de lei până în 2020, altele decât cele din fonduri europene

– Creșterea PIB-ului de la 758 miliarde de lei în 2016 la 1.014 miliarde de lei în 2020

– Veniturile la Bugetul general consolidate vor crește de la 231 miliarde de lei în 2016 la 330 miliarde de lei în 2020.

– Deficitul bugetar va scădea de la 2,9% în 2016 la 2% în 2020.

– Creșterea salariului mimin brut la 1.750 lei în 2020

– Creșterea salariului mediu brut la 3.950 lei în 2020

– Creșterea numărului de salariați cu normă întreagă de la 4,57 milioane de persoane în 2016 la 5,6 milioane în 2020

– Creșterea punctului de pensie de la 871,1 lei în 2016 la 1.400 lei în 2020

– Impozit pe venit 0% pentru un salariu brut mai mic de 2.000 de lei de la 1 ianuarie 2018, precum și pentru medici și IT-iști, inclusive pentru cei cu studii medii, indiferent de salariu

– Impozit pe venit de 10% de la 1 ianuarie 2018 pentru toate salariile brute mai mari de 2.000 de lei

– Scăderea CAS pentru salariați la 25% la 1 ianuarie 2018 (la grupa a I-a de muncă la 29% și la grupa a II-a de muncă la 33%

– Scăderea CASS pentru salariați la 10% la 1 ianuarie 2018

– Contribuții la șomaj, concedii, creanțe salariale și risc și accidente – 0% de la 1 ianuarie 2018

– Reducerea contribuțiilor sociale pentru salariați de la 39,25% la 25% la 1 ianuarie 2018

– Scăderea costurilor totale plătite de angajator pentru un salariu net de 100 de euro de la 175 euro la 161 euro în 2018.

– Impozit pe venit 0% pentru pensionari la 1 ianuarie 2017 pentru pensile de sub 2.000 de lei brut.

– Impozit de 10% din suma care depășește 2.000 de lei pensie. – 0% pentru CASS pentru pensionari de la 1 ianuarie 2017.

– Impozit 0% de la 1 ianuarie 2018 pentru venituri din activități independente (PFA, drepturi de autor, medici, juriști, scriitori, jurnaliști, sportive, avocați, arhitecți, notari, consultanți, contabili, evaluatori, taximetriști) mai mici de 24.000 lei annual. 10% pentru venituri de peste 10%.

– Debirocratizare pentru activitățile independente: se va depune o singură declarație pe an – CAS și CASS 0% pentru cei cu activități independente, de la 1 ianuarie 2018.

– Impozit pe venit 10% de la 1 ianuarie 2018 pentru chirii, arendă, dobânzi, cedare bunuri, venituri agricole. CASS 0% pentru aceste categorii.

– Impozitul pentru transferul proprietății – 0% de la 1 martie 2017 pentru valori mai mici de 200.000 de lei și 3% pentru valori mai mari de 200.000 lei.

– Impozit pe terenul agricol – 0% , dar 100 lei/ha pentru terenul nelucrat doi ani consecutiv.

– Impozit pe atoturisme sub 1.600 cm cubi, motociclete, microbuze, remorci, autovehicule de transport marfă 0% de la 1 ianuarie 2018.

– Impozit pe CA pentru microîntreprinderi – 1% pentru companiile cu 1-9 angajați. Plafonul CA crește la 500.000 euro.

– Impozit pe profit pentru centre de cercetare-dezvoltare – 0% (scutire 10 ani), de la 1 ianuarie 2018

– Impozite pe dividende – 0% – TVA general – 18% de la 1 ianuarie 2018

– TVA pentru vânzarea de locuințe – 0% de la 1 martie 2017 – Stoparea externalizării profiturilor de către firmele multinaționale

– Creșterea salariului minim pe economie la 1.750 de lei în 2020.

– Deduceri pentru familii cu copii – 1.600 de lei/an pentru fiecare copil pentru familiile cu venituri sub 5.000 lei/lună. 1.200 lei/an pentru fiecare copil pentru familii cu venituri între 5.000 și 10.000 lei/lună.

– Credit de 40.000 de lei pentru cursuri, chirii, avans casă pentru tinerii de până la 26 de ani care urmează o școală profesională, studenți sau angajați.

– România va avea a 13 economie în UE (înaintea Cehiei, Portugaliei sau Greciei). În prezent, ocupă locul 17 – 5,5% creștere economică medie – 70% din medie UE, creșterea PIB/locuitor.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.