Celebrări ce se anunţă colosale

Pe o distanţă de 80 de kilometri de coasta bătută de vânturi se aliniază muzee, memoriale şi cimitire pentru a-i onora pe cei peste 36.000 de soldaţi căzuţi din rândul Aliaţilor. La Utah Beach flutură steagul american şi cel francez deasupra „Monumentului Us Navy” al Marinei Statelor Unite. Cele trei figuri în bronz reprezintă comandanţi, marinari, combatanţi. La bază sunt incizate câteva din numele participanţilor.

Bătălia pentru Normandia a fost purtată în 1944 între forţele germane şi forţele Aliaţilor ca parte a celui de-Al Doilea Război Mondial. Numele de cod al invaziei aliate a fost ”Operaţiunea Overlord” şi s-a desfăşurat între 6 iunie şi 19 august 1944, când Aliaţii au traversat Sena, sau, după alţi autori, 25 august, când a fost eliberat Parisul. Debarcarea din Normandia rămâne până în zilele noastre cea mai mare operaţiune amfibie din istorie, care a implicat participarea a aproape trei milioane de soldaţi, care au traversat Canalul Mânecii din Anglia în Normandia.

Cimitirul canadian de pe plaja Beny-sur-Mer

Primele forţe aliate care au intrat în luptă în Normandia au fost din Canada, Regatul Unit şi Statele Unite. După primul val de invazie, au fost debarcate forţe substanţiale ale Franţei Libere şi Poloniei, plus contingente mai mici din Belgia, Cehoslovacia, Grecia, Olanda şi Norvegia.

Invazia din Normandia a început cu acţiunile aeropurtate ale trupelor de paraşutişti şi ale infanteriei transportate cu planoare şi cu atacuri masive ale aviaţiei, artileriei navale, din noaptea de 5-6 iunie. În dimineaţa zilei de 6 iunie a fost declanşată acţiunea amfibie de debarcare pe plajele Normandiei. Forţele destinate acţiunii au început deplasarea în “Ziua Z” din porturile de pe coastele sudice ale Angliei, cel mai important dintre ele fiind Portsmouth. Bătălia din Normandia a continuat pentru mai mult de două luni, trecând prin fazele de stabilire, extindere a capetelor de pod şi mai apoi de eliberare a teritoriului Normandiei.

Clopotul Păcii din catedrala de la Bayeux

Istoria şi-a concentrat atenţia asupra locurilor din lungul Coastei Normandiei pe data de 6 iunie 1944, pe măsură ce 132.715 soldaţi debarcau de pe 4.126 de nave, cu 96.000 de marinari şi peste 20.000 de vehicule, 1.900 de avioane ale trupelor Aliaţilor. Câteva plaje-ţintă, printre care Utah, Omaha, Gold, Juno şi Sword, au fost stabilite de-a lungul coastei, de ambele părţi ale localităţii Arromanches. Pregătirile au început la mijlocul lui 1943, iar şantierele navale au funcţionat după un regim nebun pentru a construi două porturi artificiale, numite „mulberries”, ambarcaţiuni şi echipament pentru debarcare: celălalt port, ancorat în largul plajei Omaha, a fost distrus în 19 iunie ‘44 de o furtună violentă. Trupele engleze şi canadiene care au debarcat au înaintat rapid pe uscat şi au făcut joncţiunea cu regimentele paraşutate anterior în spatele liniilor germane, înainte de a întâmpina o rezistenţă acerbă la Caen, care nu a cedat până pe 9 iulie.

Infanteria americană

Plajele din Normandia sunt încă denumite pe hărţi şi pe indicatoarele rutiere cu numele de cod din 1944. În regiune se află câteva cimitire militare vaste. În cimitirul şi Memorialul de război american din Colleville-sur-Mer sunt aşezaţi la căpătâiul celor căzuţi la datorie stâlpi din piatră albă, având dăltuită crucea creştină sau steaua lui David. Cimitirele luptătorilor Commonwealthului se întâlnesc în diverse localităţi, mormintele celor căzuţi la datorie fiind însemnate cu numele eroului, însemnul religiei sale şi al unităţii militare în care a luptat. Cel mai mare cimitir militar din Normandia este cel german din La Cambe, cu pietre funerare din granit şi cruci de înălţime mică. În Normandia se află şi un cimitir militar polonez.

Imagine de arhivă din timpul debarcării

A existat un loc în care debarcarea putea să eşueze. Era plaja de la Omaha Beach, care prezenta numeroase riscuri, dar era singurul loc posibil între sectorul britanic Gold şi Utah Beach, cea de a doua plajă americană. Între Vierville, Saint Laurent şi Colleville se profila o întindere de 6-7 kilometri în care coasta cobora către plajă. În martie 1944, plaja a fost numită sub codul Omaha, după numele unui oraş din statul Nebraska. Trei luni după intra în istorie sub numele de „Bloody Omaha”, pentru teribilele pierderi ale armatei americane, compusă în special din divizii ale Infanteriei. Atunci plaja s-a umplut de cadavrele soldaţilor aduşi de valuri. Aici a fost ridicat un impunător Memorial pentru cei dispăruţi.

Muzee, memoriale şi jeep-uri de epocă

Copii pe plajă

Terenul este neregulat şi nisipul măturat de vânt pe plaja de la Omaha. Aici se află „Monumentul Debarcării” şi învecinatul „Monument al Gărzii Naţionale Americane” din Vierville-sur-Mer. În Coleville-sur- Mer se află Cimitirul şi Muzeul Memorial American, conceput de arhitectul Marley Stevenson. Este un tribut mişcător adus celor căzuţi, cu „Zidul Dispăruţilor” în forma unei coloane semicirculare, capela cu un tambur şi aleile de stejari sfinţi, retezaţi astfel încât să semene cu o paraşută deschisă. Pajiştile cu iarbă sunt presărate cu aproape 10.000 de plăci funerare din marmură, una dintre ele aparţinând căpitanului John Miller din „Salvaţi-l pe soldatul Ryan”.

Deja de mulţi ani, această zi a devenit un pelerinaj contemporan care propune excursii nocturne cu etape obligatorii precum Utah Beach, Bayeux, Sainte-Mère-Eglise, Omaha… Multe buncăre sunt încă şi astăzi intacte.

Generalul Eisenhower la Omaha Beach în 1951

A 70-a aniversare a debarcării din Normandia va fi marcată prin fastuoase comemorări naţionale şi locale pe ambele maluri ale Atlanticului, dar şi în Asia şi Australia, dedicate milioanelor de femei şi bărbaţi, soldaţi şi civili, care şi-au dat viaţa în aceasta bătălie pentru libertate.

„Ziua Z” şi îi va omagia pe cei care au luptat eroic în Bătălia pentru Normandia. Va fi poate pentru ultima dată când unii dintre principalii actori ai evenimentelor de acum 70 de ani, veteranii de război, se vor întoarce pe plajele pe care au luptat pentru a elibera Normandia.

În memoria eroilor americani

Ceremoniile guvernamentale vor fi concentrate în portul Ouistreham de pe plaja Sword, în fostul sector britanic, spre deosebire de ceremoniile anterioare, care au avut ca loc de desfăşurare impozantul cimitir al eroilor americani de la Colleville-sur-Mer, şi vor avea loc în dupa-amiaza zilei de vineri 6 iunie 2014.

La ceremoniile guvernamentale vor putea asista doar cei privilegiaţi, dar în săptămâna aniversară vor avea loc multe alte evenimente publice de anvergură.

Începând din 5 iunie vor fi slujbe religioase de comemorare pe plajele Utah, Omaha şi la cimitirele militare, şi în 6 iunie Legiunea Regală Britanică va organiza o mare slujbă de comemorare la Catedrala din Bayeux la care vor participa oficiali britanici şi francezi, alături de veterani de război.

Sâmbătă 7 iunie va fi un mare picnic pe plaja Omaha în care va cânta formaţia-tribut Glen Miller, iar seara va fi „Balul Eliberării” la Bayeux, primul oraş francez eliberat în 7 iunie 1944.

Monumentul dedicat soldaţilor americani la Coleville-sur-Mer

Vor mai fi concerte de jazz şi gospel, proiecţii de filme la Arromanches-les-Bains, în zona plajei Gold. O paradă a automobilelor militare de epocă, celebrele jeep-uri construite special pentru armata americană, va străbate începând din 5 iunie oraşele de coastă Vierville-sur-Mer, Ste-Mère-Église, Grandcamp-Maisy, Isigny-sur-Mer, Bayeux, Carentan şi se va încheia în 9 iunie la Arromanches.

Pentru a marca această aniversare a fost lansat şi documentarul “D-Day: Normandy 1944”, în regia lui Pascal Vuong şi narat de jurnalistul Tom Brokaw, care aduce o nouă perspectivă asupra evenimentelor istorice de acum 70 de ani care au schimbat soarta celui de-Al Doilea Război Mondial.

La ceremoniile de celebrare a 70 de ani de la debarcarea trupelor aliate în Normandia vor avea loc numeroase manifestări. Astfel, la Cherbourg va fi deschisă o expoziţie intitulată „Cherbourg et la Liberté” concepută de americani, care va fi deschisă până în 30 septembrie. Vor fi, de asemenea, grandioase concerte atât în Catedrală, cât şi pe plajă. Se ştie că Cherbourg este o importantă bază pentru submarine. Uniforme, fotografii, steaguri, medalii pot fi întâlnite în „Muzeul Eliberării”, situat pe deal deasupra oraşului, care amintesc faptul că localitatea a fost principalul capăt de pod al Aliaţilor în Franţa.

Operaţiunea Overlord

La Saint-Mère-Eglise este reconstituit un teren de aterizare a paraşutiştilor, la care vor participa peste 100 de figuranţi cu numeroase echipaje. Aici, pe 6 iunie ‘44, Divizia Aeropurtată a fost paraşutată deasupra localităţii, declanşând începutul operaţiilor din Ziua Z. O poveste faimoasă: paraşutisul John Steele a rămas blocat pe turla bisericii, scenă ce apare şi în filmul din 1960, „Ziua cea mai lungă”. De atunci, în fiecare vară, o păpuşă este atârnată în locul acela pentru a reaminti episodul, iar o fereastră cu vitralii din interiorul Bisericii Notre-Dame onorează paraşutiştii americani. „Muzeul trupelor aeropurtate”, construit în spatele bisericii, are forma unei paraşute deschise, găzduind documente, hărţi, amintiri.

Pe plaja Utah se află „Muzeul Debarcării”, ale cărui exponate cuprind o machetă la scară, „Utah W5”, care detaliază ofensiva germană. Mergând spre nord către Dunes-de-Vareville, se află un Monument dedicat eroului francez, generalul Leclerc, care a aterizat aici.

Un impunător muzeu a fost ridicat la Juno Beach.

Pe mare şi în aer, trupele aliate

La Caen va fi proiectat primul film IMAX în 3D despre Ziua Z, „Zenith D Day”.

Să amintim şi „Balul Eliberării” de la Sainte-Marie-du-Mont, care va fi deschis de numeroase orchestre populare ce vor interpreta muzica anilor ‘40-‘50, în 6 iunie. Şi tot în această localitate va avea loc o demonstraţie a peste 600 de paraşutişti.

Pe zidurile catedralei din Bayeux vor fi proiectate lumini speciale şi vor avea loc spectacole de sunet şi lumină.

„Clopotul Păcii”, greu de 1.150 de kilograme, va fi botezat în 6 iunie în catedrala din Bayeux, în prezenţa Prinţului Charles şi va răsuna pentru prima dată în 14 iunie, dată emblematică, deoarece atunci, Generalul De Gaulle a pronunţat pentru prima dată un discurs în Franţa liberă.. Este pentru prima dată după 156 de ani când un nou clopot va suna în această catedrală. Va fi dezvelit în faţa a 2.500 de tineri scouts americani veniţi pentru aniversarea Debarcării.

Plaja de la Ouistreham va primi 19 şefi de stat şi importante personalităţi, veterani de război

Artistul Jef Aerosol a fost invitat pentru a realiza două tablouri monumentale pe tema eliberării pentru Memorialul de la Caen. Unul evocând Debarcarea şi disperarea războiului, altul reprezentând bucuria populară. Artistul lucrează într-o tehnică numerică. Cele două tablouri sunt gigantice, de 12 metri înălţime şi 33 de metri lăţime. Plasticiana Decaroline semnează o frescă despre cele 100 de zile de bătălie în Normandia. Ea evocă prin tăieturi din presă momentele marcante ale acestui episod istoric. Operele reunite vor acoperi faţada Memorialului până în luna septembrie.

Rolling Stones vor oferi un magnific concert la Caen, în 5 iunie.

Operaţiunea „Overlord”… versiunea 2014

Tom Hanks în Normandia

Anul acesta, în 6 iunie, cu prilejul celebrării celor 70 de ani de la Debarcarea în Normandia, aceste plaje vor fi împărţite cu lideri mondiali sosiţi din întreaga lume. Pentru a celebra Ziua cea mai lungă, clopotul vechii biserici gotice de la Sainte-Mère-Eglise va fi transformat într-un simbol.

De-a lungul anilor, Ziua cea mai lungă a fost oglindită în literatură, ca în volumul semnat de Cornelius Ryan, cât şi în numeroase pelicule.

A rămas în istorie reportajul realizat de faimosul fotoreporter de război Robert Capa în 6 iunie 1944. Începea cu D-Day a „Sângeroasei Omaha”, imortalizată şi în imaginile filmelor „Ziua cea mai lungă” sau „Salvaţi-l pe soldatul Ryan”.

Steven Spielberg, realizatorul filmului „Salvaţi-l pe soldatul Ryan”, este obişnuit cu ceremoniile Debarcării. Deja, în urmă cu cinci ani, a făcut parte din delegaţia lui Barack Obama. El va merge la Cimitirul american de la Colleville-sur-Mer, dar adevărata surpriză este că va putea fi întâlnit la Bayeux alături de trei actori din serialul „Fraţi de arme”, după care va merge la Muzeul din Utah Beach. Alături de el va fi şi Tom Hanks, interpretul principal din „Salvaţi-l pe soldatul Ryan”, invitat şi el, de mai mulţi ani, la comemorările Debarcării.

Un jeep american la Saint-Laurent-sur-Mer

Şi-au anunţat prezenţa capete încoronate ale lumii: Regele Guillaume-Alexandre al Olandei şi Regina Maxima, Regele Harald al V-lea al Norvegiei şi Regina Sonja, vor fi la Hermanville pentru ceremonia franco-norvegiană alături de marinari norvegieni.

Se vor afla, de asemenea, şi membrii Familie Regale din Marea Britanie. Sunt anunţaţi Regina Elisabeta şi Prinţul Charles, însă până acum participarea Majestăţii Sale nu este certă. Ultima vizită în Normandia a Reginei a fost acum 10 ani. Ducele şi Ducesa de Cambridge, William şi Kate, cuplul cel mai glamour de pe planetă, şi-au anunţat şi ei sosirea.

Peste 28.000 de invitaţi vor fi pe plaja de la Ouistreham din departamentul Manche. Va exista o zonă închisă, 5.500 de jandarmi, peste 2.000 de poliţişti şi 500 de militari.

Fotografia „de familie” în faţa castelului de Bénouville îi va reuni, mai ales, pe Barack Obama, Vladimir Putin, regina Elisabeta, cea a Danemarcii, regii Belgiei, Olandei, Norvegiei, Marele Duce de Luxembourg, dar şi pe Angela Merkel, alături de François Hollande. Va sosi şi fostul preşedinte Sarkozy, însoţit de Carla Bruni.

Veterani de război

În 6 iunie, pe plaja Ouistreham, peste 8.000 de persoane vor asista la ceremonia internaţională. În 6 iunie nu se poate păşi pe plajele Normandiei fără invitaţie. Dar, seara, locuitorii pot asista la fastuoasele jocuri de artificii. De luni de zile totul este organizat, calibrat, verificat. Deşi mai sunt şi în momentul în care scriu îndoieli privind anumite personalităţi care vor sosi, totuşi, multe dintre ele îşi doresc să ajungă pentru că, până în 2024, când va fi următoarea celebrare, cu siguranţă ei nu vor mai fi actorii principali. Au fost, de asemenea, invitaţi peste 1.500 de veterani. Oricum, în 6 iunie, Normandia de Jos va trăi în ritmul ceremoniilor naţionale, internaţionale, militare, civile sau religioase. Englezii vor fi la Bayeux, americanii la Colleville, polonezii la Urville-Langannerie, canadienii la Courseulles-sur-Mer. Vor fi trei momente forte pentru francezi.

În plină criză între ţările occidentale şi Rusia, numeroase voci şi-au pus întrebarea despre invitarea preşedintelui rus la această comemorare, accentuându-se rolul lui în destabilizarea situaţiei din Ucraina şi în anexarea Crimeii. În ultimul timp s-au multiplicat sancţiunile destinate a izola Rusia, iar americanii au adoptat o poziţie mult mai dură decât europenii. De altfel, la invitaţia lui François Hollande, preşedintele Putin se va afla vineri în tête-à-tête cu acesta la Elysée. „Putem să avem diferende cu Vladimir Putin, dar nu trebuie să uităm că poporul rus a pierdut milioane de vieţi în cel de al Doilea Război Mondial”, şi-a justificat Hollande invitaţia. Preşedintele rus îi va întâlni vineri, după cum anunţă presa franceză, şi pe cancelarul german Angela Merkel şi pe premierul britanic David Cameron. În schimb, Barack Obama a preferat să se întâlnească miercuri seară cu preşedintele Ucrainei, Petro Porochenko.

Preşedintele Franţei, François Hollande, îşi va primi oaspeţii la Castelul Bénouville pentru dejunul oferit şefilor de stat, ducându-se apoi la Ouistreham pentru a asista la ceremonia internaţională.

Se anunţă „cea mai bună masă de pe planetă”

Un veteran de război în cimitirul din La Cambe

Cinci bucătari cu stele Michelin au fost aleşi pentru prepararea dejunului internaţional al şefilor de stat de la Castelul Bénouville. Printre ei, Michel Bruneau, unul dintre marii experţi în ale bucătăriei. Ei vor utiliza produse din Normandia, printre care multe fructe de mare şi asparagus. La Cherbourg, la bistroul „Faitout”, cu elegante lambriuri, din districtul comercial din apropierea Sfintei Treimi, oaspeţii vor putea degusta preparate tradiţionale franceze, printre care raţa, somonul afumat şi stridiile sunt la mare căutare. La Chenevière, grandiosul castel din secolul al XVIII-lea, la est de plaja Omaha, maestrul bucătar Claude Esprabens găteşte scoici, creveţi prăjiţi cu muştar… La Restaurantul „Estaminet”, vor fi servite specialităţi de peşte şi crustacee. În Ouistreham, un restaurant de clasă este „Au Pied des Marais”. Restaurantul „Ivan Vautier” din Caen este cu mai multe stele în Michelin. Aici au poposit Chirac, Bush, Putin…

În urmă cu 10 ani, pentru a 60-a aniversare, se spune că invitaţii au mâncat în numai 20 de minute din cauza programului foarte aglomerat. Atunci au asistat Georges W. Bush, Tony Blair, Gerhard Schröder, Jacques Chirac.

Numeroase pelicule au evocat „Ziua cea mai lungă”

Presa franceză elogiază momentul debarcării

Să amintim” Salvaţi-l pe soldatul Ryan”, regizat de Steven Spielberg, care a avut un impact profund şi de durată în toată lumea. Văzută prin ochii unui pluton de soldaţi americani, povestea începe cu „Ziua Z” a invaziei din cel de-Al Doilea Război Mondial, apoi avansează dincolo de plajă, când soldaţii primesc o misiune specială foarte periculoasă. Căpitanul John Miller (Tom Hanks) trebuie să-şi ducă oamenii în spatele liniilor inamice, pentru a-l găsi pe soldatul James Ryan, ai cărui trei fraţi au fost ucişi pe front. În faţa unor forţe inamice copleşitoare, soldaţii pun la îndoială ordinele. De ce îşi riscă viaţa, opt soldaţi, pentru a salva unul singur? Înconjuraţi de brutalităţile războiului, fiecare dintre ei trebuie să găsească singur răspunsul şi puterea de a triumfa cu onoare şi curaj.

Câştigător a cinci premii Oscar, inclusiv pentru cel mai bun regizor, filmul a luat premii şi pentru imagine, montaj, sunet şi montaj de sunet. „Salvaţi-l pe soldatul Ryan” a fost pe locul întâi la încasări, în 1998.

A 70-a aniversare a Debarcării, celebrată pe plaja Ouistreham

„Patton” de Franklin J. Schaffner, un film extrem de apreciat de critici, laureatul a şapte Premii Oscar în 1970 (inclusiv Oscarul pentru „Cel mai bun film” şi „Cel mai bun actor” – George C. Scott), este un fascinant portret al unuia dintre cele mai mari genii militare ale secolului 20. Carismatic şi înflăcărat, Patton îşi concepea singur uniformele, purta pistoale cu şase gloanţe şi mâner de fildeş şi era convins că în vieţile sale anterioare fusese un războinic. Prin manevrele sale l-a înlăturat pe Rommel din Africa, iar după „Ziua-Z” şi-a condus trupele într-o campanie imposibil de oprit, pe întreg teritoriul Europei. A devenit singurul general al Aliaţilor de care naziştii s-au temut cu adevărat. 7 premii şi 3 nominalizări Oscar, 2 nominalizări şi un premiu Globul de Aur, o nominalizare BAFTA.

Acum cinci ani…

„Ziua cea mai lungă” (The Longest Day), în regia lui Ken Annakin, este o altă peliculă iubită de publicul român, cu Eddie Albert, Richard Burton, Sean Connery. Este povestea zilei de 6 iunie, anul 1944, atunci când a avut loc debarcarea trupelor Aliate pe plajele din Normandia. Acea zi a marcat începutul sfârşitului dominaţiei naziste asupra Europei. Atacul a cuprins 3.000.000 de oameni, 11.000 de avioane şi 4.000 de nave de război, toate acestea constituind cea mai mare flotă militară pe care lumea a văzut-o vreodată. Destinaţia lor e ţărmul Normandiei, în timp ce paraşutiştii erau lansaţi în interior pentru a ocupa podurile şi oraşele-cheie. 2 premii şi 3 nominalizări Oscar, un premiu şi o nominalizare Globul de Aur.

Mick Jagger va concerta la Ouisterham

Dar să nu uităm nici „The Great Escape” (Marea evadare), din 1963, în regia John Sturges, cu Richard Attenborough, Charles Bronson, Steve McQueen. Este unul dintre cele mai captivante filme de război făcute la Hollywood. Este greu de spus ce a contribuit mai mult la longevitatea filmului în preferinţa publicului: excepţionala poveste a ofiţerilor aliaţi care au pus la punct timp de un an una din cele mai incredibile evadări dintr-un lagăr de prizonieri din Germania sau distribuţia, care a adunat staruri a căror faimă a rămas neclintită pînă astăzi.

La fel şi pelicula „The Guns of Navarone” (Tunurile din Navarone), regia J. Lee Thompson, cu Gregory Peck, David Niven. Două imense tunuri instalate de nazişti pe insula Navarone ţin la respect operaţiunile întreprinse în zonă de forţele aliate. „Tunurile din Navarone” este nu numai cea mai bună adaptare a lui MacLean, ci şi unul dintre cele mai bune spectacole de acţiune şi aventură realizate vreodată.

În Normandia, te simţi ca făcând parte din istoria pe care ai auzit-o povestită de către părinţi sau bunici, ca o Iliadă modernă.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.