Investitorii care vor să îşi dezvolte afacerile în sectorul 1 se plâng că totul durează enorm. După ce au toate avizele, cele multe rău de tot, se trezesc că se blochează la Primăria Sectorului 1. Vine cineva şi le spune că de fapt încurcă circulaţia.
Toţi cei interesaţi ştiu că dirijorul aprobărilor este liderul PNL de la sectorul 1, Vlad Moisescu. Acesta, deşi subordonat politic al primarului de sector, Andrei Chiliman, este considerat de mulţi ca principalul dirijor liberal şi financiar al lui Andrei Chiliman. Primarul, deşi e preşedinte interimar al filialei Bucureşti a PNL, dansează după cum îi cântă mai tânărul său coleg. Lumea rea zumzăie că organizaţia de la sectorul 1 este şi puşculiţa pentru sediul central al PNL. Cert este că Vlad Moisescu, discretul ei custode, are un nivel de trai ieşit din comun.
Nu poposeşte decât prin hotelurile de lux şi prin restaurante de două-trei stele Michelin ale Europei. Pe Coasta de Azur este considerat unul dintre boierii din România. „Activitatea sa politică” se întinde între Elounda Beach din Creta, Martinez din Cannes şi Niky din Saint Tropez. Vlad Moisescu e un soi de familiar al petrecerilor şi aniversărilor grupurilor de nababi români de pe Coasta de Azur. La ziua lui Remus Truică, Vlad Moisescu a reprezentat opoziţia!
Pe ţărmul însorit şi generos al Mediteranei, într-unul dintre luxoasele hoteluri, Martinez, situat pe la numărul 73 de pe celebra La Croisette, Moisescu se delectează liniştit. Acolo l-a găsit şi cotidianul.ro. La Bucureşti era o după-amiază sufocantă. La Cannes, atmosferă de vacanţă de lux. Când l-am sunat, fruntaşul liberal părea trezit din somnul „de frumuseţe”. O noapte la Martinez-ul însorit pleacă de la modesta sumă de 800 de euro şi poate ajunge la 2.800 de euro (apartament bun). Unul de lux, cu vedere spre mare, cu două camere şi living, ajunge spre 5.000 de euro pe noapte. Sejurul lui Moisescu la respectivul hotel ar putea aşadar ajunge să coste între 25.000 şi 75.000 de euro. Doar cu mic dejun şi fără şampanie. Frumuşică sumă pentru un român şi mai ales la vremuri de criză.
– Bună ziua, domnul Vlad Moisescu?
– Da, la telefon?
– De la cotidianul.ro vă deranjez, pot să vă reţin atenţia câteva minute?
– Vă rog, sigur că da!
– Oamenii de la Bucureşti se plâng de faptul că obţin greu avize de la Primăria Sectorului 1 sau nu le obţin de loc. Unii spun că dumneavoastră sunteţi cheia secretă?
– Nu, nu cunosc. Nu îmi dau seama…
– Sunt investitori sau oameni simpli care nu pot obţine avize de la Primăria Sectorului 1. Şi au dat primăria în judecată. De ce?
– Nu am de unde să ştiu pentru că eu sunt plecat de o lună. Nu ştiu ce să vă spun…
– Vă mulţumesc, bună ziua!
– Bună ziua!
Casa Radio, un proiect de un miliard de dolari, trenează de 4 ani
Fără autorizaţie şi cu PUZ atacat în instanţă de Primăria Sectorului 1 din Bucureşti, proiectul Dâmboviţa Center nu are şanse să pornească prea repede. Calculele iniţiale spuneau că statul român trebuia să primească la sfârşitul anului trecut o clădire de birouri ce ar fi găzduit activităţi ale instituţiilor statului. Proiectul bate însă pasul pe loc. Dacă primarul Chiliman va reuşi să „întoarcă” PUZ-ul acordat cu mare întârziere acestui complex, ceasurile constructorilor se vor reseta din nou. Unora nu le scapă motivele pentru care Primăria Sectorului 1 se împotriveşte proiectului. Vlad Moisescu, omul lui Chiliman din primărie, pare să aibă un răspuns. Pe care nu îl poate da de pe Coasta de Azur, unde îşi petrece concediul în care a intrat acum o lună.
În buricul Bucureştilor, macaralele şomează, iar centrul Capitalei este un şantier perpetuu. Şi asta pentru că de patru ani proiectul Casa Radio stagnează din vina statului român, mai bine spus, din cauza Primăriei Sectorului 1, care a atacat în instanţă Planul Urbanistic Zonal. Din această cauză până acum, în zona respectivă nu a fost construit nimic. S-au făcut doar lucrări de organizare de şantier şi demolări, deşi, potrivit planurilor iniţiale, la sfârşitul anului 2009 statul român ar fi putut avea o clădire cu o suprafaţă de 11.000 metri pătraţi pentru birouri şi o parcare subterană de 2.000 metri pătraţi. Cât despre celelalte componente ale proiectului, nimeni nu mai poate avansa vreun termen, deşi iniţial pentru finalizarea întregii construcţii era menţionat anul 2012. Investiţia alocată întregului proiect era estimată la un miliard de dolari, iar finanţarea nu ar fi ridicat nicio problemă în primii doi ani ai parteneriatului public-privat.
Complexul Casa Radio va fi construit, când va avea autorizaţii, cu fonduri asigurate de firma Dâmboviţa Center, controlată de compania israeliană Elbit Medical Imaging împreună cu Plaza Center (n.r. – care fac parte din grupul israelian Europe Israel), cu 75% din acţiuni, de statul român, cu o participaţie de 15%, şi de firma turcă Kucuk, cu 10% din titluri. Pentru derularea proiectului, Compania Naţională de Investiţii (CNI), reprezentantul statului în proiect, şi cele două firme străine au înfiinţat firma Dâmboviţa Center. Pentru participaţia de 15% din proiect, statul român a cedat dreptul de utilizare a terenului, a construcţiilor existente şi a celor care vor fi ridicate, pentru 49 de ani.
Proiectul Casa Radio a demarat la sfârşitul anului 2006, printr-un act adiţional la Contractul de parteneriat public-privat pentru reconversia funcţională a amplasamentului „Centrul Dâmboviţa”, aprobat prin OUG 95/2006. Pentru a nu se pierde timp preţios, înţelegerea a fost convenită atunci printr-un act adiţional la contractul încheiat în 2003 pentru complexul Casa Radio, şi nu prin rezilierea contractului, urmată apoi de începerea unor noi proceduri de selecţie, conform OU 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică. Viteza cu care s-a parafat înţelegerea şi modul în care s-a scurtcircuitat legislaţia nu au adus însă niciun beneficiu până în prezent.
Ce vor să facă israelienii cu Casa Radio
Proiectul Dâmboviţa Center va cuprinde un mare mall, trei blocuri de birouri înalte de 135 de metri (de peste 40 de etaje fiecare), o fântână arteziană cu jocuri de lumini, un hotel, un cazinou, un supermarket şi o mare roată panoramică de 90 de metri cu ajutorul căreia bucureştenii vor putea vedea oraşul de sus. Suprafaţa construită va fi de peste 400.000 de metri pătraţi.
Se doreşte ca o parte dintre aceste construcţii să devină embleme pentru Bucureşti, adică roata, fântânile şi acoperişurile transparente din turnuri, spune dezvoltatorul. Proiectul Dâmboviţa Center va crea 1.500-2.000 de locuri de muncă pe perioada lucrărilor, iar după finalizarea acestuia vor exista 2.500 de locuri de muncă pentru hotel, centrul de conferinţe, mall, centrul de distracţii. De asemenea, vor fi create 5.000 de locuri de parcare.
În jur de 35% din suprafaţa terenului alocat proiectului reprezintă zona verde. În lungul râului Dâmboviţa se vor dezvolta spaţii verzi. O zonă verde va exista şi în dreptul punctelor de acces.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.