Cetățeni cu termen de valabilitate

Problema persoanelor care au obținut cetățenia română odată cu părinții, fiind minori, ia amploare. Cu toate că dețin de ani buni certificat de naștere românesc, cod numeric personal și pașaport românesc, potrivit autorităților române, nu constituie dovada cetățeniei – dat fiind faptul că numele lor nu figurează în certificatul de cetățenie al părinților.

Zeci de mii de români au fost abandonați pe meleaguri străine de autoritățile române. Asta, după ce s-au trezit peste noapte că nu mai sunt cetățeni români fiindcă nu au CNP valabil, cu toate că statul român a fost cel care a acordat acest CNP. Nu și l-au trecut singuri în documente și nu și-au emis singuri pașapoarte. Stupiditatea autorităților de la București a aruncat în disperare peste 60.000 de români. Toate necazurile au început în 2015. „Până în 2015, Legea cetățeniei a fost interpretată într-un fel, iar după aceea, altfel. Articolul se referă la acordul părinților ca minorii să aibă și ei cetățenie română“, a declarat președintele Acțiunii 2012, George Simion.

Problema a apărut când la art. 11 al Legii cetățeniei s-a adăugat un alineat care, în loc să ajute, a încurcat și mai mult lucrurile, dând naștere interpretărilor. Conform legii încă aflate în vigoare, se spune la Art. 11: „(1) Persoanele care au dobândit cetățenia română prin naștere sau prin adopție și care au pierdut-o din motive neimputabile lor sau această cetățenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum și descendenții acestora până la gradul III, la cerere, pot redobândi sau li se poate acorda cetățenia română, cu posibilitatea păstrării cetățeniei străine și stabilirea domiciliului în țară sau cu menținerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute“.

Pasați de colo până colo

Prin urmare, tinerii care au acum nevoie de reînnoirea actelor sunt pasați de la o instituție la alta. Drama cea mai mare o trăiesc moldovenii care locuiesc peste hotare, au reședința în calitate de cetățeni români, iar acum s-au pomenit că nu își mai pot prelungi valabilitatea actelor românești pentru că, de fapt… nu au cetățenia română. Deși nu există cifre oficiale privind numărul cetățenilor aflați în această situație, președintele Uniunii Românilor din Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, Gheorghe Viță, susține că ar fi vorba despre circa 60 de mii de persoane care au rămas fără cetăţenia obţinută până la majorat, odată cu părinţii.

Basarabenii minori își pierd cetățenia română

România nu a găsit încă o soluție pentru moldovenii care nu își pot reînnoi actele românești și își „pierd“ cetățenia dobândită în perioada în care erau minori. În cadrul unei conferințe de presă, susținută la Chișinău, împreună cu premierul Pavel Filip, Mihai Tudose a fost întrebat dacă autoritățile au găsit vreo soluție la problema basarabenilor cu cetățenie română. Premierul român a fost foarte scurt în declarații la acest capitol, menționând doar că miniștrii de Interne ai ambelor state, atât al Republicii Moldova, cât și al României, vor avea în curând o întâlnire și că „trebuie să găsească o soluție“.

Românii lăsaţi fără cetăţenie sunt recunoscuţi de ţările membre UE, dar nu şi de statul nostru

Ajutorul se lasă așteptat

Uniunea Românilor din Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, prin preşedintele organizaţiei, Gheorghe Viţă, susține că, din datele Direcţiei Generale de Paşapoarte din România, în prezent sunt peste 60 de mii de persoane care au rămas fără cetăţenia obţinută până la majorat, odată cu părinţii. Prin această decizie „sunt încălcate Convenţia ONU cu privire la protecţia dreptului copilului, Convenţia Europeană asupra Cetăţeniei, dreptul la cetăţenia europeană a copilului împreună cu părintele cetăţean european“. Sursa citată a anunţat că i-a expediat o scrisoare preşedintelui României, Klaus Iohannis, în care solicită ajutor la soluţionarea acestei probleme.

Lege interpretabilă

Conform Legii 21/1991, actualizată în 2016, la art. 24 se spune modul prin care se poate pierde cetățenia română: a) retragerea cetățeniei române; b) aprobarea renunțării la cetățenia română; c) în alte cazuri prevăzute de lege. Ambiguitatea lasă loc la interpretări. De asemenea, la art. 25 se spune că cetățenia română se poate retrage persoanei care: a) aflată în străinătate, săvârșește fapte deosebit de grave prin care vatămă interesele statului român sau lezează prestigiul României; b) aflată în străinătate, se înrolează în forțele armate ale unui stat cu care România a rupt relațiile diplomatice sau cu care este în stare de război; c) a obținut cetățenia română prin mijloace frauduloase; d) este cunoscută ca având legături cu grupări teroriste sau le-a sprijinit, sub orice formă, ori a săvârșit alte fapte care pun în pericol siguranța națională. Același articol, la punctul 2, spune că cetățenia română nu poate fi retrasă persoanei care a dobândit-o prin naștere.

De noaptea minții

Preşedintele organizaţiei, Gheor­ghe Viţă, a prezentat un document prin care Direcția Pașapoarte de la București spune că „transcrierea certificatului de naştere nu face dovada dobândirii calităţii de cetăţean român“ şi „simpla dobândire a cetăţeniei române numai de către unul dintre părinţii minorului nu atrage, implicit, şi dobândirea cetăţeniei române de către copiii acestuia“ (!?). Păi, articolul 9 spune: „Copilul născut din părinți cetățeni străini sau fără cetățenie și care nu a împlinit vârsta de 18 ani dobândește cetățenia română odată cu părinții săi; (2) În cazul în care numai unul dintre părinți dobândește cetățenia română, părinții vor hotărî, de comun acord, cu privire la cetățenia copilului. În situația în care părinții nu cad de acord, tribunalul de la domiciliul minorului va decide, ținând seama de interesele acestuia. În cazul copilului care a împlinit vârsta de 14 ani, este necesar consimțământul acestuia; (3) Copilul dobândește cetățenia română pe aceeași dată cu părintele său“. Viţă a mai subliniat că Uniunea Românilor din Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa este gata să acorde asistenţă juridică gratuită cetăţenilor care vor să-şi apere în instanţă drepturile.

Pasarea răspunderii

Problema basarabenilor care își pierd cetățenia română se încearcă a fi rezolvată pe cale legală. Subiectul a fost adus în discuție în luna februarie în cadrul Parlamentului României, în principal, de basarabeanul Constantin Codreanu (foto), deputat în Parlamentul României. Acesta a solicitat Ministerului Justiției clarificarea legii și i-a adresat o scrisoare prim-ministrului Mihai Tudose, cerând adoptarea unei ordonanțe de urgență a Guvernului pentru modificarea și completarea Legii cetăţeniei române, care să rezolve problema zecilor de mii de tineri care sunt tratați abuziv drept „non-cetățeni“ de către reprezentanții unor autorități române. Ministerul Justiției, prin Tudorel Toader, a pasat răspunderea în grădina MAE și în aceea a MAI, care să formuleze puncte de vedere. Acest lucru se întâmpla pe 19.04.2017. Deși suntem în luna august, nici până acum cele două ministere menționate nu au trimis puncte de vedere către Ministerul Justiției. Astfel, soluționarea problemelor celor peste 60.000 de cetățeni români rămâne în aer.

„Statul român și-a bătut joc de noi în cel mai urât mod“

Ion Carp: „După respingerea cererii de prelungire a pașaportului român din iunie 2016, cei de la Consulatul român din Dublin mi-au spus că îmi lipsește calitatea de cetățean român. Eu sunt cetățean român din 2009, cu pașaport din 2010. În Constituție scrie clar că pașaportul român se eliberează doar cetățenilor români – deci odată ce mi-au eliberat pașaportul în 2010, sunt cetățean. Statul român mereu trimite ajutoare basarabenilor, însă când ne trădează, o face cel mai urât. Respingerea prelungirii pașaportului pentru mine și familia mea ne-a lăsat într-o stare de paralizie. Am rămas fără niciun drept. Tot ce am construit în acești ani – afacere, taxe, investiție cu împrumut din bancă –, totul s-a blocat. Am scris scrisori și plângeri peste tot, această situație nu prezintă niciun interes pentru ei, însă, personal, am ajuns fără nimic, familie dezmembrată și nu mai zic ce. Statul român și-a bătut joc de noi în cel mai urât mod. Cum ar trebui să supraviețuim noi aici fără drept de muncă? Statul român încă o dată ne-a trădat și ne-a lăsat fără cetățenie precum a făcut în 1941“.

Ce spune Legea 21/1991

Art. 9, Alin. 3 – Copilul dobândește cetățenia română pe aceeași dată cu părintele său.
Art. 10. – (1) Cetățenia română se poate acorda și persoanelor care au pierdut această cetățenie, precum și descendenților acestora până la gradul II inclusiv și care cer redobândirea ei, cu păstrarea cetățeniei străine și stabilirea domiciliului în țară sau cu menținerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc în mod corespunzător condițiile prevăzute la art. 8, alin. (1), lit. b) -e).
(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică și apatrizilor foști cetățeni români și descendenților acestora până la gradul II inclusiv.

Irina C.: „Tatăl meu a redobândit cetățenia românească în 1997. Eu am primit CNP-ul în 2007, după care mi-am făcut buletin şi pașaport românesc. În februarie 2016 mi-au expirat buletinul și pașaportul. Eu sunt rezident în Marea Britanie, iar în aprilie am mers la Consulatul din Londra, ca să îmi reînnoiesc pașaportul cu reședința în străinătate, și atunci am renunțat la buletin. Odată ce ceri reședința în străinătate, îți anulează buletinul. După 3 luni lungi de așteptare am mers la ei să îmi ridic pașaportul, la care mi s-a spus că am primit refuz pe motiv că tatăl meu când a depus actele pentru redobândirea cetățeniei nu mi-a cerut-o şi mie, fiind minor. Am rămas șocată, nu credeam că e adevărat. Am tot așteptat din iunie până în noiembrie, poate se rezolvă situația, însă nimic nu s-a schimbat. Am depus dosarul pentru redobândirea cetățeniei pe data de 11 noiembrie 2016“.

În răspunsul dat de Ministerul Afacerilor Interne – Direcția Generală de Pașapoarte, se arată: „Potrivit legii, paşapoartele româneşti se eliberează doar cetăţenilor români, astfel încât la solicitarea unui asemenea document solicitantul trebuie să facă dovada cetăţeniei române, conform Legii nr. 21/1991, republicată şi actualizată

– Singurele modalităţi de dobândire a cetăţeniei române de către minori sunt cele stabilite în mod exclusiv de legea specială, şi anume de Legea nr. 21/1991, sens în care, în cazul în care un singur părinte dobândeşte cetăţenia română, dispoziţiile art. 9, alin. (2), din Legea cetăţeniei române stabilesc, în privinţa minorilor, condiţiile necesare a fi îndeplinite în cadrul procedurii desfăşurate în faţa autorităţilor competente în materie de cetăţenie, respectiv atât acordul celuilalt părinte în vederea dobândirii cetăţeniei române de către minor, cât şi consimţământul minorului care a împlinit vârsta de 14 ani pentru dobândirea cetăţeniei române;

– În prezent, valabilitatea paşapoartelor româneşti nu se mai prelungeşte, ci se eliberează un nou paşaport, iar pentru obţinerea unui paşaport românesc este necesar ca solicitantul să facă dovada cetăţeniei române cu unul din documentele reglementate de art. 22 din Legea cetăţeniei române. Precizăm că certificatul de naştere nu face dovada cetăţeniei române în cazul minorului care a împlinit vârsta de 14 ani;

– Potrivit jurisprudenţei în materie, un paşaport care a fost eliberat de autorităţile române, a cărui valabilitate a încetat, nu poate face dovada cetăţeniei române, întrucât acesta şi-a încetat efectele ca urmare a expirării (sentinţa civilă nr. 213, pronunţată de Curtea de Apel Braşov la data de 28.10.2011, care a fost menţinută prin decizia civilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 6368/26.09.2013);

– Referitor la Convenţia europeană asupra cetăţeniei, adoptată la Strasbourg la data de 6.11.1997 şi ratificată de România prin Legea nr. 396/2002, precizăm că, într-adevăr, aceasta prevede la art. 6, pct. 4, lit. c), faptul că «fiecare stat parte trebuie să faciliteze în dreptul sau intern dobândirea cetățeniei sale de către copii, în cazul în care unul dintre părinţi dobândeşte sau a dobândit cetăţenia sa», însă aceste prevederi nu pot justifica dobândirea cetăţeniei române prin eludarea legii“.

Autoritățile românești suferă de impotență

Victor Gîrbu: „Sunt cetățean român cu termen de valabilitate. Pașaportul meu expiră în octombrie 2017. Mai exact, atunci autoritățile românești îmi vor spune că nu am dovada cetățeniei pentru a-mi prelungi pașaportul. Că nu trebuia să primesc acte românești, pentru că nu sunt cetățean român. Drept soluție îmi vor spune să aplic din nou pentru cetățenie, doar că înainte va trebui să fac un act prin care refuz cetățenia română, pe care, după spusele lor, nu o am. Dacă simțiți că ceea ce am spus e absurd, aveți dreptate! Și dacă mă întrebați de ce s-a ajuns la situația asta e pentru că autoritățile românești suferă de impotență, incompetenți să comunice între ei. Pentru că unii funcționari au decis că legea ar putea să retroactiveze, deși este firesc şi logic ca trecutul să scape aplicării legii noi, deoarece aceasta, fiind prin esenţă un ordin, nu poate impune ca un fapt să aibă loc în conformitate cu dispoziţiile ei decât după ce a intrat în vigoare. De altfel, subiectul de drept care ar încerca să ţină seama de o eventuală lege viitoare, prin anticiparea conţinutului acesteia, ar nesocoti legea aplicabilă în prezent şi s-ar expune sancţiunilor ei. Mai mult, vocaţia legii noi de a infirma situaţiile juridice anterioare ar crea nesiguranţă în circuitul civil şi ar insufla neîncredere în lege, întrucât ar dispărea orice putinţă de previzibilitate şi de stabilitate. Dar ce contează?“.

„Am lăsat acolo casa, lucrul și tot ce am acumulat 5 ani“

Ana P: „În 2011 am dobândit cetățenia în baza actelor tatălui meu care e cetățean român din 2002. Am plecat la facultate în Italia, în calitate de cetățean român, în actele italiene, la fel, figurez ca cetățean român. După facultate am obținut un job bun, iar în luna mai 2016 am depus actele pentru reînnoirea pașaportului român la Consulatul din Milano. Mi-a fost refuzată cererea și am fost redirecționată către Autoritatea Națională de Cetățenie (ANC). Odată cu expirarea pașaportului șederea mea devenise ilegală. Am venit în Moldova să încerc să obțin o viză italiană de lucru cu pașaportul moldovenesc și am fost refuzată precum că «sunt cetățean UE și nu am nevoie de viză». Mi-au comunicat să aduc o dovadă precum că am pierdut cetățenia, doar astfel mi-ar acorda viza. Am fost nevoită să renunț la locul de muncă, am lăsat acolo casa și tot ce am acumulat 5 ani, cartea de identitate italiană și-a pierdut valoarea – nici nu mai pot aplica pentru cetățenia italiană, cu toate că am locuit acolo deja 5 ani. Am pierdut totul, acasă am aplicat pentru redobândirea cetățeniei. Fiind la ANC, un funcționar mi-a spus informal că voi avea mult de așteptat pentru că nu există încă o soluție. Mi s-a spus că problema e că avem CNP înregistrat, însă nu este valabil. Ar trebui să ne dezicem prin judecată de CNP și să cerem încă o dată cetățenia. Ei vor să ne dezicem de ceva care nu recunosc că e valabil – o mai mare absurditate nu am întâlnit“.

Diana F.: „Mi-a fost refuzată cererea de prelungire a valabilității pașaportului. De la secția de pașapoarte am primit răspuns prin e-mail că nu aș fi în baza de date. Am sunat la Ambasada Italiei din Moldova, să văd dacă pot să merg acasă, să îmi fac viză pe motiv de studii. Răspuns? Sunteți deja înscrisă la universitate ca cetățean român, deci sunteți cetățean european și nu vă eliberăm viză. Circulați liber. E o situație atât de absurdă!“.

Cristina Spataru: „În 2008 am primit cetățenia română în baza cetățeniei tatălui meu. De patru ani locuiesc în Irlanda, iar în aprilie 2016 am mers la București să prelungesc valabilitatea pașaportului. Totul a fost în regulă, am achitat și am primit pașaportul. Peste o lună însă am fost contactată și anunțată că nu sunt cetățean român și m-au rugat să mă prezint la București, la secția de pașapoarte, să aduc pașaportul pe care îl primisem recent“.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Eduard Pascu 109 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.