În ședința Senatului din 05.09.2016 am adresat o interpelare domnului ministru al Educației Naționale și Cercetării Științifice, Mircea Dumitru și doamnei ministru al Justiției, Raluca Alexandra Prună, având ca obiect verificarea de către Consiliul Național pentru Atestarea Titlurilor, Doctoratelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiției (PICCJ) a acuzațiilor de plagiat la adresa tezei de doctorat a procurorului șef al DNA.
În principal, mi-am întemeiat această interpelare pe acuzațiile de plagiat aduse doamnei Laura Codruța Kovesi, fost procuror general al PICCJ, actualmente procuror șef al DNA, de către Grupul de Investigații Politice referitor la teza sa de doctorat, intitulată „Combaterea crimei organizate prin dispoziții de drept penal”, care a fost susținută în decembrie 2011 la Facultatea de Drept și Științe Administrative a Universității de Vest din Timișoara. În esență, am invocat că Grupul de Investigații Politice a publicat în data de 18.05.2012 o analiză amplă și temeinică, însoțită de documente doveditoare, prin care se apreciază că teza de doctorat a doamnei Laura Codruța Kovesi este un plagiat, fiind prezentat în acest sens un tabel în care sunt puse față în față circa 50 de pasaje plagiate și textele originale.
Totodată, prin interpelarea susmenționată am arătat că am luat cunoștință ulterior de împrejurări care întăresc suspiciunile de plagiat la adresa tezei de doctorat a doamnei Laura Codruța Kovesi. O primă împrejurare este aceea că doamna Laura Codruța Kovesi s-a înscris și a susținut examenul de doctorat la o facultate de drept mai puțin cunoscută și mai puțin consacrată sub aspect științific, respectiv la Facultatea de Drept și Științe Administrative a Universității de Vest din Timișoara, care a fost înființată după 1990. O a două împrejurare este aceea că l-a avut îndrumător de doctorat pe un apropiat al familiei sale, respectiv pe profesorul universitar Viorel Pașca, un cadru didactic relativ necunoscut, fost procuror șef al Procuraturii Județene Timiș în timpul regimului comunist, care a fost coleg și era în relații de prietenie cu tatăl său, Ioan Lascu, fost procuror șef al Procuraturii Locale Mediaș în aceeași perioadă, amândoi fiind cunoscuți drept colaboratori ai Revistei Române de Drept, denumită ulterior Dreptul.
O a treia împrejurare este aceea că teza de doctorat a doamnei Laura Codruța Kovesi are un regim aproape secretizat, la Biblioteca Națională a României aflându-se un singur exemplar, care este aproape ferecat întrucât, pentru a putea fi consultat, trebuie adresată o cerere specială către conducerea bibliotecii și nu se eliberează copii de pe acesta. O a patra împrejurare este aceea că raportul final emis de Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării (CNECSDTI) cu nr. 940 din 05.09.2012, prin care doamna Laura Codruța Kovesi a fost absolvită de acuzațiile de plagiat, nu a fost semnat de președintele acestui consiliu, ci de vicepreședintele Vergil Muraru, motiv pentru care se ridică problema valabilității juridice a acestuia.
Prin răspunsul transmis de către Ministerul Justiției în data de 19.09.2016 mi s-a comunicat că a fost sesizat și au fost solicitate informații Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, urmând să se revină cu un răspuns după ce acestea vor fi primite.
Prin răspunsul transmis de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice în aceeași data, care este semnat pentru ministrul Mircea Dumitru de către o persoană care nu se identifică prin nume, prenume și funcția deținută în minister, mi s-a comunicat, într-un mod ocolitor și alambicat, că procedura pentru soluționarea sesizărilor cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de etică profesională poate fi demarată la nivelul CNATDCU în urma unei sesizări, care trebuie adresată în scris Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării.
Un asemenea răspuns este totalmente greșit și neavenit întrucât, pe de o parte, interpelarea adresată de un parlamentar unui membru al Guvernului are valențele unei sesizări, iar, pe de altă parte, interpelarea subsemnatului îndeplinește condițiile prevăzute de articolul 2 din Ordinul Ministrului Educației Naționale și Cercetării Științifice nr. 3482/2016 privind aprobarea Regulamentului de Organizare și Funcționare al Consiliului Național pentru Atestarea Titlurilor, Doctoratelor și Certificatelor Universitare, respectiv aceasta conține datele de identificare ale subsemnatului, datele de identificare a tezei de doctorat, motivarea argumentată, cu exemple concrete cu privire la existența plagiatului în cadrul tezei de doctorat în cauză și trimiterea la documentele prezentate de către Grupul de Investigații Politice. Concluzia mea este că, printr-un asemenea răspuns, Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice a încercat să se spele pe mâini în cazul acuzațiilor de plagiat aduse actualului procuror șef al DNA.
Nu este exclus ca acest răspuns să fie rezultatul unor presiuni, având în vedere că fostul președinte al României, Traian Băsescu, a devoalat faptul că în 2016 doamna Kovesi a sunat un înalt demnitar pe telefonul operativ (TO) și a spus că, dacă reia problema plagiatului său, îi arestează pe toți cei care știu ceva.
Autodenunțul adresat de către deputatul Sebastian Ghiță Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în data de 27.09.2016, prin care sesizează participația sa, împreună cu alți demnitari, la falsificarea raportului Comisiei tehnice în cazul doamnei Laura Codruța Kovesi, și declarațiile ulterioare de confirmare ale fostului președinte Traian Băsescu susțin de asemenea suspiciunile de plagiat la adresa actualului procuror șef al DNA, acestea fiind în mare parte plauzibile. Implicarea deputatului Sebastian Ghiță în falsificarea raportului CNECSDTI este plauzibilă având în vedere prezența frecventa a acestuia în sediul Guvernului României în perioada respectivă, precum și că acesta putea oferi prin firma sa Asesoft un soft care să indice lipsa plagiatului în cauză și că putea participa la redactarea raportului pe un calculator personal, căruia să i se fi pierdut urma ulterior. Implicarea generalului Florian Coldea, primul adjunct al directorului SRI, este plauzibilă, având în vedere că acesta se afla în relații apropiate atât cu doamna Laura Codruța Kovesi cât și cu deputatul Sebastian Ghiță.
Este de reținut că deputatul Sebastian Ghiță se afla în perioada respectivă în relații apropiate și cu directorul SRI, George Maior, care a însoțit-o pe doamna Kovesi la susținerea tezei de doctorat la Timișoara împreună cu generalul Coldea. Implicarea primului ministru Victor Ponta este, de asemenea, plauzibilă, având în vedere, pe de o parte, că acesta se afla în relații apropiate atât cu deputatul Sebastian Ghiță cât și cu directorul SRI, George Maior, care era nașul său de căsătorie, iar, pe de altă parte, acesta se afla în perioada respectivă în aceeași situație cu doamna Kovesi, CNECSDTI emițînd un raport de neplagiat și cu privire la teze sa de doctorat în data de 11.07.2012.
Este de observat că rapoartele de neplagiat emise de CNECSDTI în cazurile Ponta și Kovesi au o formulare asemănătoare. Implicarea ministrului Educației Naționale și Cercetării Științifice din perioada respectivă, Mihnea Costoiu, este plauzibilă, având în vedere relația sa de subordonare față de primul ministru Victor Ponta, precum și faptul că a fost, alături de directorul SRI, George Maior, și alți demnitari, fondator al Academiei de Științe ale Securității Naționale. Pe de altă parte, ministrul Costoiu era șantajabil din partea SRI întrucât a fost recrutat colaborator al Securității la vârsta de 16 ani, fapt confirmat printr-un document al CNSAS, în care se preciza că nu a făcut însă poliție politică. În fine, este plauzibil și faptul că nu ar fi avut loc o întrunire efectivă a comisiei tehnice de experți desemnată în cauză și că experților, profesori de drept, li s-ar fi solicitat să transmită un punct de vedere în scris sau pe e-mail cu privire la acuzațiile de plagiat aduse doamnei Laura Codruța Kovesi.
Cheia aflării adevărului cu privire la modul de analizare a acuzațiilor de plagiat aduse doamnei Laura Codruța Kovesi și a modului de adoptare, redactare și semnare a raportului CNECSDTI care concluzionează inexistența pagiatului se află, în opinia mea, la semnatarul acestui raport, vicepreședintele CNECSDTI, Vergil Muraru. Menționez că acesta este de profesie inginer, fiind angajat la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Maşini şi Instalaţii Destinate Agriculturii şi Industriei Alimentare, și că niciunul din membrii CNECSDTI nu era de formație juridică. Se cuvine relevat că întregul CNECSDTI a fost schimbat intempestiv în data de 09.06.2012 de către ministrul interimar al Educației Naționale și Cercetării Științifice, Liviu Marian Pop, înainte ca acesta să se pronunțe asupra acuzațiilor de plagiat aduse predesorului său, Ioan Mang.
Vicepreședintele Vergil Muraru trebuie să ofere anchetatorilor explicații cu privire la modul de întrunire al comisiei tehnice de experți și al CNECSDTI, cu privire la modul de adoptare și redactare al raportului final nr. 940 din 05.09.2012, precum și cu privire la motivele pentru care a semnat acest raport în locul președintelului CNECSDTI, Teodor Petrescu. Posibil că președintele CNECSDTI a refuzat să fie părtaș la anumite ilegalități. Înainte de toate, procurorii anchetatori trebuie să ridice toate actele care au stat la baza întocmirii raportului susmenționat, începând cu procesele verbale de ședință ale comisiei tehnice de experți și ale CNECSDTI. Procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție vor trebui să clarifice și paternitatea lucrărilor științifice în baza cărora doamna Laura Codruța Kovesi a fost admisă la doctorat, precum și a lucrărilor științifice din care s-a autocitat în teza sa de doctorat, având în vedere că aceasta a publicat mai multe articole împreună că tatăl său, mai rutinat și mai erudit în domeniul dreptului, și că se impune stabilirea contribuției științifice proprii la acestea.
Pornind de la răspunsul comunicat de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice și de la informațiile pertinente furnizate de deputatul Sebastian Ghiță și de fostul președinte Traian Băsescu, consider că în acest moment doar procurorul general al României și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pot elucida, în conformitate cu competența conferită prin lege, acuzațiile de plagiat aduse doamnei Laura Codruța Kovesi și pretinsele infracțiuni de fals intelectual și trafic de influență realizate în vederea absolvirii acesteia prin raportul CNECSDTI. În acest sens, solicit Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție să conexeze în același dosar interpelarea subsemnatului și autodenunțul deputatului Sebastian Ghiță. Opinia publică este pe deplin îndreptățită să afle dacă în fruntea DNA se află un doctor în drept sau o impostoare.
Valer Marian
senator
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.