Cifrele care discreditează reuşitele Guvernului Ponta

Mărirea pensiilor militare, a pensiilor parlamentare şi a pensiilor personalului aero-navigant, triplarea salariilor demnitarilor, creşterea salariilor medicilor, a bugetarilor cu 10%, scăderea TVA-ului la alimente până la 9% de la 1 iunie, scăderea TVA-ului general la 20% de la 1 ianuarie, dublarea alocaţiilor copiilor, scăderea impozitelor pe dividente de la 16% la 5% etc. au fost deciziile din 2015 care au împins România într-o zonă periculoasă din punct de vedere macroeconomic. Deficitul bugetar riscă să sară peste limita maximă admisă de 3%, consumul a crescut, dar banii s-au dus în special pe bunurile de import, alimentând deficitul de cont curent, investiţiile publice sunt prinse în chingile spaţiului fiscal îngust iar producţia internă rămâne nemişcată. Avem o creştere de peste 4%, însă aceasta se bazează în principal pe consum. Adică este una nesustenabilă, după cum susţin unele organisme internaţionale, precum FMI.

Fostul premier Victor Ponta a ieşit deunăzi şi a spus că românii au fost mai bogaţi în 2015 faţă de anul precedent şi că România a înregistrat un excedent de peste 6,3 miliarde de lei. În plus, în primele cinci ale lui 2016, graţie Guvernului Cioloş, ţara noastră a ajuns la un deficit bugetar de 0,78 miliarde de lei. Mai exact, a spus Ponta, fiecare român a sărăcit cu 350 de lei în 2016. Din execuţia bugetară pe anul trecut reiese că s-au cheltuit mai mulţi bani decât ce s-a încasat. Bugetul pe 2016, lăsat moştenire în cea mai mare parte de fostul Cabinet PSD, prevede un deficit de 2,95% din PIB. Asta înseamnă că nu mai e loc de nicio majorare a salariilor bugetarilor sau de alte măsuri de relaxare fiscală aprobate de Parlament în 2015, dar cu efecte din 2016, pentru că spaţiul fiscal este redus la doar 0,05% din PIB, adică 370 milioane de lei. Din aceşti bani, Guvernul Cioloş ar trebui să pună la punct salarizarea unitară a bugetarilor, care înghite de fapt miliarde de lei. Trecerea deficitului peste borna acceptată de 3% din PIB va declanşa nu doar procedura de deficit excesiv, dar va conduce la reducerea credibilităţii României pe pieţele internaţionale, aşa cum s-a întâmplat la începutul crizei economice, care a coincis cu ultimele luni de guvernare Tăriceanu, când măsurile cu iz electoral au săltat deficitul la 5,4% din PIB.

În urmă cu câteva zile, Institutul Naţional de Statistică a desfiinţat cosmetizarea realizărilor guvernării PSD şi a arătat că o treime dintre gospodăriile din România, respectiv 32,8%, nu au putut face faţă cheltuielilor cu venitul total net lunar realizat, în 2015. Anul trecut, o pondere de 36% dintre gospodării s-au aflat în imposibilitatea de a plăti întreţinerea locuinţei din cauza lipsei resurselor financiare, iar 16,7% — energia electrică. Pentru a face faţă cheltuielilor curente, 6,8% dintre gospodării au apelat la economii, 6,1% s-au împrumutat de la rude, prieteni sau alte persoane, 9,3% au muncit suplimentar, în timp ce 11,5% au apelat la ajutoare financiare, fără obligaţia de restituire, de la rude, prieteni. Anul trecut, 17% dintre gospodării şi-au permis o săptămână de concediu în afara casei, 5,9% — înlocuirea mobilei uzate şi/sau demodate, 12,1% — cumpărarea de produse electrocasnice, 28,8% — cumpărarea de haine noi, 10,6% — vizionarea unor spectacole de teatru, cinema, 15,2% — cumpărarea de cărţi, ziare, reviste.

În practica economică nu poţi să tai de undeva dacă nu iei din altă parte. Toate creşterile de salarii şi pensii precum şi scăderile de taxe şi impozite care au caracterizat ultimul an de guvernare Victor Ponta au fost alimentate de introducerea sau majorarea a peste 40 de impozite şi taxe, despre care nimeni din PSD nu vrea să vorbească. Avântul fiscal şi indexarea salariilor şi pensiilor mult-mediatizate sunt susţinute şi de majorarea cu peste 16% a impozitelor şi taxelor locale, de introducerea supra-accizei la carburanţi, care a dus România de la ţara cu cea mai ieftină benzină din UE la una cu preţuri la pompă ce rivalizează cu statele din Occident, tradiţional mai scumpe. De asemenea, a fost introdusă taxa pe stâlp şi a fost impus impozitul pe investiţii şi au fost supraimpozitaţi micii fermieri etc. Acestea s-au răsfrânt asupra mediului de afaceri autohton.

Datele seci ale Statisticii arată mult mai multe. De exemplu, în primele patru luni ale acestui an a avut loc o creştere a cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul cu 19% comparativ cu ianuarie-aprilie 2015. O mare contribuţie la acest salt l-a avut comerţul cu produse alimentare şi băuturi, care a consemnat o creştere cu 28%. Adică românii au mâncat şi băut mai mult cu un sfert faţă de 2015. În felul acesta au fost alimentate importurile şi crearea de locuri de muncă din străinătate, nicidecum din ţară. În acest timp, evoluţia exportului net a ajuns la un minus de 3,4% din PIB şi tendinţa nu se opreşte, accentuând deficitul balanţei comerciale. Recent, Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR, atrăgea atenţia că după ce s-a redus TVA în iunie anul trecut la alimente şi la 1 ianuarie la general, populaţia săracă a crescut consumul, nu cea înstărită. “Acel 19% (creşterea consumului n.r.) s-a dus în special pe bunuri din import. În ceea ce priveşte deficitul bugetar a fost un val de entuziasm greu de înţeles pentru cei care se ocupă de acest domeniu şi am reuşit că de la un deficit estimat în 2015 de CE de 1,1% din PIB să schimbăm direcţia şi să facem un deficit care va depăşi 3% în 2016 şi probabil 4% în 2017″, a afirmat Croitoru. Uniunea Europeană dictează guvernelor să îşi reducă deficitele bugetare sub 3% din PIB şi să reducă procentul de îndatorare la sub 60% din PIB. În caz contrar riscă amenzi, deşi până în prezent nu au fost aplicate în mod direct niciodată în ciuda mai multor încălcări ale acestor norme, spun jurnaliştii de la Bloomberg.

Scăderile de taxe şi majorările salariale de anul trecut vor avea ca efect dezechilibrarea bugetului României şi creşterea semnificativă a datoriei publice, se afirmă în ultimul raport de ţară prezentat de Comisia Europeană. Conform documentului, România va înregistra un deficit bugetar de 3,8% din PIB şi un nivel al datoriei publice de peste 40% din PIB pentru anul viitor. Datele preliminare publicate până în prezent arată că, în 2015, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 1,5% din PIB, în timp ce datoria publică a României a fost estimată la aproximativ 38,5% din PIB la finalul anului trecut.

Pentru 2016, guvernul a programat o creştere a deficitului bugetar până la 3% din PIB. „Se preconizează că deficitul global va creşte la 3% din PIB în 2016 şi la 3,8% din PIB în 2017. (…) Se estimează că datoria publică va creşte treptat, la peste 40% din PIB până în 2017 şi la peste 60% până în 2026”, se menţionează în raportul de ţară al Comisiei.

Dezechilibrarea bugetului naţional este pusă pe seama măsurilor luate anul trecut, de majorare a salariilor bugetarilor şi de reducere a taxelor. „Creşterea economică puternică din 2015 a fost consolidată prin reduceri fiscale şi creşteri salariale în sectorul public. Acestea au fost hotărâte în mod ad-hoc şi au fost aprobate în afara procesului bugetar, fără a se prevedea finanţarea lor, conform legislaţiei naţionale. Noi măsuri bugetare expansioniste au intrat în vigoare din ianuarie 2016, mai multe fiind planificate pentru anul 2017”, notează raportul CE.

Taxa pe valoarea adăugată (TVA) pentru alimente a fost redusă, de la 1 iunie 2015, de la 24% până la 9%. De la 1 ianuarie 2016 au intrat în vigoare alte reduceri de taxe şi impozite. Astfel, cota generală de TVA a scăzut de la 24% până la 20%, iar cota TVA pentru apa potabilă şi pentru cea folosită în irigaţii a scăzut de la 24% până la 9%. De asemenea, impozitul pe dividende a scăzut de la 16% până la 5%, aplicându-se şi pentru profitul aferent anului trecut. Pe partea de cheltuieli, din octombrie 2015 au fost majorate cu 25% salariile din sistemul de sănătate şi în domeniul asistenţei sociale, iar în decembrie 2015 au crescut cu 15% salariile din învăţământ şi cu 10% salariile celorlalţi bugetari.

Economistul şef al BNR, Valentin Lazea, a declarat în urmă cu câteva luni că ţara noastră este singura din cele 28 ale UE unde deficitul structural creşte masiv, de patru-cinci ori. „Desigur, există alte câteva ţări unde deficitul structural este prognozat să crească între 2015 şi 2017, dar în mod marginal (în Spania, de la 2,5 la 2,6 la sută din PIB; în Italia de la 1 la 1,4 la sută din PIB; în Portugalia de la 1,8 la 2,4 la sută din PIB; în Slovenia de la 2,7 la 2,9 la sută din PIB etc.) Numai în România creşterea este spectaculoasă, de la 0,8 la 3,8 procente din PIB. În plus, suntem, alături de Croaţia, singurele ţări unde se depăseşte în 2017 limita de deficit de 3 la sută din PIB”, a spus Lazea. Conform acestuia, cifrele respective sunt importante pentru că „în comparaţiile internaţionale pe care le fac investitorii străini, data viitoare când va izbucni o criză, cele mai vulnerabile ţări sunt tocmai cele care şi-au permis cele mai mari deficite (de cont curent şi/sau bugetar)”. „Vorbim aşadar de o vulnerabilitate auto-indusă de România, care dintr-o poziţie de macrostabilitate de invidiat (toate cele cinci criterii de la Maastricht îndeplinite, la fel ca şi 13 din cele 14 criterii din Tabloul de Bord urmărit de Comisia Europeană) ajunge într-o poziţie de maximă vulnerabilitate datorită unor decizii proprii, cu caracter electoral. Este ca şi cum un conducător auto nu ar mai vrea să ruleze liniştit în coloană, ci s-ar apuca, brusc, să ruleze pe contrasens, şi anume cu 200 km pe oră”, a mai spus Lazea.

Oficialul BNR a susţinut că deciziile politice privind bugetul denotă grave carenţe de cunoaştere a câtorva axiome economice. Și le arată în continuare:

a)– limita de 3 la sută a deficitului bugetar nu este „o ţintă” de atins în vremurile bune, ci o limită la care se poate ajunge în vremurile rele (atunci când PIB scade);

b)– nu poţi, concomitent, să scazi veniturile bugetare şi să creşti cheltuielile bugetare. Ca partid politic, în funcţie de ideologie, trebuie să accepţi una din ele şi să o respingi pe cealaltă;

c)– nu este normal să creşti cheltuieli permanente (de genul salariilor) în anii cu supra-performanţă economică, pe motivul „acum avem bani”. Aceste decizii trebuie luate in mod intertemporal, cu luare în consideraţie a sustenabilităţii în timp;

d)– mai presus de orice, nu este adevărat ca un deficit bugetar scăzut este incompatibil cu o creştere economică robustă (sau cu investiţii în infrastructură, educaţie, sănătate etc.) Pur şi simplu, trebuie „sifonaţi” mai puţini bani pentru activităţi colaterale.

O campanie de PR nereuşită

Cifrele care discreditează reuşitele Guvernului Ponta

Cristian Crețu

Mărirea pensiilor militare, a pensiilor parlamentare şi a pensiilor personalului aero-navigant, triplarea salariilor demnitarilor, creşterea salariilor medicilor, a bugetarilor cu 10%, scăderea TVA-ului la alimente până la 9% de la 1 iunie, scăderea TVA-ului general la 20% de la 1 ianuarie, dublarea alocaţiilor copiilor, scăderea impozitelor pe dividente de la 16% la 5% etc. au fost deciziile din 2015 care au împins România într-o zonă periculoasă din punct de vedere macroeconomic. Deficitul bugetar riscă să sară peste limita maximă admisă de 3%, consumul a crescut, dar banii s-au dus în special pe bunurile de import, alimentând deficitul de cont curent, investiţiile publice sunt prinse în chingile spaţiului fiscal îngust iar producţia internă rămâne nemişcată. Avem o creştere de peste 4%, însă aceasta se bazează în principal pe consum. Adică este una nesustenabilă, după cum susţin unele organisme internaţionale, precum FMI.

Fostul premier Victor Ponta a ieşit deunăzi şi a spus că românii au fost mai bogaţi în 2015 faţă de anul precedent şi că România a înregistrat un excedent de peste 6,3 miliarde de lei. În plus, în primele cinci ale lui 2016, graţie Guvernului Cioloş, ţara noastră a ajuns la un deficit bugetar de 0,78 miliarde de lei. Mai exact, a spus Ponta, fiecare român a sărăcit cu 350 de lei în 2016. Din execuţia bugetară pe anul trecut reiese că s-au cheltuit mai mulţi bani decât ce s-a încasat. Bugetul pe 2016, lăsat moştenire în cea mai mare parte de fostul Cabinet PSD, prevede un deficit de 2,95% din PIB. Asta înseamnă că nu mai e loc de nicio majorare a salariilor bugetarilor sau de alte măsuri de relaxare fiscală aprobate de Parlament în 2015, dar cu efecte din 2016, pentru că spaţiul fiscal este redus la doar 0,05% din PIB, adică 370 milioane de lei. Din aceşti bani, Guvernul Cioloş ar trebui să pună la punct salarizarea unitară a bugetarilor, care înghite de fapt miliarde de lei. Trecerea deficitului peste borna acceptată de 3% din PIB va declanşa nu doar procedura de deficit excesiv, dar va conduce la reducerea credibilităţii României pe pieţele internaţionale, aşa cum s-a întâmplat la începutul crizei economice, care a coincis cu ultimele luni de guvernare Tăriceanu, când măsurile cu iz electoral au săltat deficitul la 5,4% din PIB. 

În urmă cu câteva zile, Institutul Naţional de Statistică a desfiinţat cosmetizarea realizărilor guvernării PSD şi a arătat că o treime dintre gospodăriile din România, respectiv 32,8%, nu au putut face faţă cheltuielilor cu venitul total net lunar realizat, în 2015. Anul trecut, o pondere de 36% dintre gospodării s-au aflat în imposibilitatea de a plăti întreţinerea locuinţei din cauza lipsei resurselor financiare, iar 16,7% — energia electrică. Pentru a face faţă cheltuielilor curente, 6,8% dintre gospodării au apelat la economii, 6,1% s-au împrumutat de la rude, prieteni sau alte persoane, 9,3% au muncit suplimentar, în timp ce 11,5% au apelat la ajutoare financiare, fără obligaţia de restituire, de la rude, prieteni. Anul trecut, 17% dintre gospodării şi-au permis o săptămână de concediu în afara casei, 5,9% — înlocuirea mobilei uzate şi/sau demodate, 12,1% — cumpărarea de produse electrocasnice, 28,8% — cumpărarea de haine noi, 10,6% — vizionarea unor spectacole de teatru, cinema, 15,2% — cumpărarea de cărţi, ziare, reviste.

În practica economică nu poţi să tai de undeva dacă nu iei din altă parte. Toate creşterile de salarii şi pensii precum şi scăderile de taxe şi impozite care au caracterizat ultimul an de guvernare Victor Ponta au fost alimentate de introducerea sau majorarea a peste 40 de impozite şi taxe, despre care nimeni din PSD nu vrea să vorbească. Avântul fiscal şi indexarea salariilor şi pensiilor mult-mediatizate sunt susţinute şi de majorarea cu peste 16% a impozitelor şi taxelor locale, de introducerea supra-accizei la carburanţi, care a dus România de la ţara cu cea mai ieftină benzină din UE la una cu preţuri la pompă ce rivalizează cu statele din Occident, tradiţional mai scumpe. De asemenea, a fost introdusă taxa pe stâlp şi a fost impus impozitul pe investiţii şi au fost supraimpozitaţi micii fermieri etc. Acestea s-au răsfrânt asupra mediului de afaceri autohton. 

Datele seci ale Statisticii arată mult mai multe. De exemplu, în primele patru luni ale acestui an a avut loc o creştere a cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul cu 19% comparativ cu ianuarie-aprilie 2015. O mare contribuţie la acest salt l-a avut comerţul cu produse alimentare şi băuturi, care a consemnat o creştere cu 28%. Adică românii au mâncat şi băut mai mult cu un sfert faţă de 2015. În felul acesta au fost alimentate importurile şi crearea de locuri de muncă din străinătate, nicidecum din ţară. În acest timp, evoluţia exportului net a ajuns la un minus de 3,4% din PIB şi tendinţa nu se opreşte, accentuând deficitul balanţei comerciale. Recent, Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR, atrăgea atenţia că după ce s-a redus TVA în iunie anul trecut la alimente şi la 1 ianuarie la general, populaţia săracă a crescut consumul, nu cea înstărită. “Acel 19% (creşterea consumului n.r.) s-a dus în special pe bunuri din import. În ceea ce priveşte deficitul bugetar a fost un val de entuziasm greu de înţeles pentru cei care se ocupă de acest domeniu şi am reuşit că de la un deficit estimat în 2015 de CE de 1,1% din PIB să schimbăm direcţia şi să facem un deficit care va depăşi 3% în 2016 şi probabil 4% în 2017", a afirmat Croitoru. Uniunea Europeană dictează guvernelor să îşi reducă deficitele bugetare sub 3% din PIB şi să reducă procentul de îndatorare la sub 60% din PIB. În caz contrar riscă amenzi, deşi până în prezent nu au fost aplicate în mod direct niciodată în ciuda mai multor încălcări ale acestor norme, spun jurnaliştii de la Bloomberg.

Scăderile de taxe şi majorările salariale de anul trecut vor avea ca efect dezechilibrarea bugetului României şi creşterea semnificativă a datoriei publice, se afirmă în ultimul raport de ţară prezentat de Comisia Europeană. Conform documentului, România va înregistra un deficit bugetar de 3,8% din PIB şi un nivel al datoriei publice de peste 40% din PIB pentru anul viitor. Datele preliminare publicate până în prezent arată că, în 2015, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 1,5% din PIB, în timp ce datoria publică a României a fost estimată la aproximativ 38,5% din PIB la finalul anului trecut.

Pentru 2016, guvernul a programat o creştere a deficitului bugetar până la 3% din PIB. „Se preconizează că deficitul global va creşte la 3% din PIB în 2016 şi la 3,8% din PIB în 2017. (...) Se estimează că datoria publică va creşte treptat, la peste 40% din PIB până în 2017 şi la peste 60% până în 2026”, se menţionează în raportul de ţară al Comisiei.

Dezechilibrarea bugetului naţional este pusă pe seama măsurilor luate anul trecut, de majorare a salariilor bugetarilor şi de reducere a taxelor. „Creşterea economică puternică din 2015 a fost consolidată prin reduceri fiscale şi creşteri salariale în sectorul public. Acestea au fost hotărâte în mod ad-hoc şi au fost aprobate în afara procesului bugetar, fără a se prevedea finanţarea lor, conform legislaţiei naţionale. Noi măsuri bugetare expansioniste au intrat în vigoare din ianuarie 2016, mai multe fiind planificate pentru anul 2017”, notează raportul CE.

Taxa pe valoarea adăugată (TVA) pentru alimente a fost redusă, de la 1 iunie 2015, de la 24% până la 9%. De la 1 ianuarie 2016 au intrat în vigoare alte reduceri de taxe şi impozite. Astfel, cota generală de TVA a scăzut de la 24% până la 20%, iar cota TVA pentru apa potabilă şi pentru cea folosită în irigaţii a scăzut de la 24% până la 9%. De asemenea, impozitul pe dividende a scăzut de la 16% până la 5%, aplicându-se şi pentru profitul aferent anului trecut. Pe partea de cheltuieli, din octombrie 2015 au fost majorate cu 25% salariile din sistemul de sănătate şi în domeniul asistenţei sociale, iar în decembrie 2015 au crescut cu 15% salariile din învăţământ şi cu 10% salariile celorlalţi bugetari.

Economistul şef al BNR, Valentin Lazea, a declarat în urmă cu câteva luni că ţara noastră este singura din cele 28 ale UE unde deficitul structural creşte masiv, de patru-cinci ori. "Desigur, există alte câteva ţări unde deficitul structural este prognozat să crească între 2015 şi 2017, dar în mod marginal (în Spania, de la 2,5 la 2,6 la sută din PIB; în Italia de la 1 la 1,4 la sută din PIB; în Portugalia de la 1,8 la 2,4 la sută din PIB; în Slovenia de la 2,7 la 2,9 la sută din PIB etc.) Numai în România creşterea este spectaculoasă, de la 0,8 la 3,8 procente din PIB. În plus, suntem, alături de Croaţia, singurele ţări unde se depăseşte în 2017 limita de deficit de 3 la sută din PIB", a spus Lazea. Conform acestuia, cifrele respective sunt importante pentru că "în comparaţiile internaţionale pe care le fac investitorii străini, data viitoare când va izbucni o criză, cele mai vulnerabile ţări sunt tocmai cele care şi-au permis cele mai mari deficite (de cont curent şi/sau bugetar)". "Vorbim aşadar de o vulnerabilitate auto-indusă de România, care dintr-o poziţie de macrostabilitate de invidiat (toate cele cinci criterii de la Maastricht îndeplinite, la fel ca şi 13 din cele 14 criterii din Tabloul de Bord urmărit de Comisia Europeană) ajunge într-o poziţie de maximă vulnerabilitate datorită unor decizii proprii, cu caracter electoral. Este ca şi cum un conducător auto nu ar mai vrea să ruleze liniştit în coloană, ci s-ar apuca, brusc, să ruleze pe contrasens, şi anume cu 200 km pe oră", a mai spus Lazea.

Oficialul BNR a susţinut că deciziile politice privind bugetul denotă grave carenţe de cunoaştere a câtorva axiome economice. Și le arată în continuare:

a)– limita de 3 la sută a deficitului bugetar nu este „o ţintă” de atins în vremurile bune, ci o limită la care se poate ajunge în vremurile rele (atunci când PIB scade);

b)– nu poţi, concomitent, să scazi veniturile bugetare şi să creşti cheltuielile bugetare. Ca partid politic, în funcţie de ideologie, trebuie să accepţi una din ele şi să o respingi pe cealaltă;

c)– nu este normal să creşti cheltuieli permanente (de genul salariilor) în anii cu supra-performanţă economică, pe motivul „acum avem bani”. Aceste decizii trebuie luate in mod intertemporal, cu luare în consideraţie a sustenabilităţii în timp;

d)– mai presus de orice, nu este adevărat ca un deficit bugetar scăzut este incompatibil cu o creştere economică robustă (sau cu investiţii în infrastructură, educaţie, sănătate etc.) Pur şi simplu, trebuie „sifonaţi” mai puţini bani pentru activităţi colaterale.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.