Directorul FBI i-a administrat o lovitură puternică președintelui Donald Trump, când a spus în fața Congresului SUA că există o investigație privind legăturile dintre echipa sa de campanie și Moscova.
Pentru un director FBI este un gest rarisim să vorbească public despre existența și conținutul unei investigații. Nu însă și pentru Comey, căci, în timp ce oamenii săi investigau ingerințele Rusiei în campania prezidențială, rezultatul alegerilor era influențat în mod evident, poate chiar decisiv, de însuși actualul director FBI.
Trump, dezarmat în fața sistemului
Să începem cu audierea directorului FBI și a șefului NSA, amiralul Mike Rogers, ce a avut loc luni, în Congresul SUA, transmisă în direct de posturile de televiziune, într-un soi de execuție publică. Surse din spionajul britanic citate de Yahoo News spun că această investigație a fost lansată cu trei luni înaintea alegerilor prezidențiale. De ce Comey l-a protejat pe Trump până acum? Declarațiile lui Comey arată că războiul dintre președinte și agențiile de securitate continuă și poate servi și ca pretext pentru lansarea unor acuzații de trădare împotriva lui Trump. De aici nu mai este decât un pas până la destituirea președintelui sau, mai confortabil, până la transformarea sa în marioneta „mlaștinii“ de la Washington, pe care își propusese să o asaneze.
Mașinațiunile anti-Clinton
Comey nu a dat detalii despre ingerința rusă. Însă ultimele luni oferă suficiente detalii despre cum însuși directorul FBI a creat, și despre cum vrea acum să distrugă un președinte. Cu 11 zile înainte de alegerile prezidențiale, Comey i-a dat lovitura lui Hillary Clinton, așa cum o face acum cu Donald Trump. El a spus atunci că FBI a relansat ancheta privind folosirea ilegală a conturilor publice de e-mail de către Clinton, în calitate de secretar de stat. A fost momentul în care Clinton a știut că a fost părăsită de sistem și că va pierde. „Analiza noastră arată că scrisoarea lui Comey a fost cea care ne-a oprit avântul“, a spus Clinton în noiembrie 2016, imediat după înfrângere. Cu doar două zile înainte de alegeri, Comey trimite Congresului o altă scrisoare, în care arată că investigația în cazul Clinton a fost abandonată. Era prea târziu, iar aceasta a fost și intenția șefului FBI.
Un nou Edgar Hoover
Cine este însă James Comey, care se afirmă ca una dintre eminențele cenușii ale politicii de la Washington? „Nu scăpați de mine încă șase ani și jumătate“, le-a spus Comey jurnaliștilor la începutul lunii martie, arătând limpede că vrea să-și ducă până la capăt mandatul de zece ani încredințat de Barack Obama. Doar doi directori FBI și-au dus mandatul la capăt, incluzându-l și pe Robert Mueller, care a fost director FBI vreme de 12 ani (numit cu doar o săptămână înainte de atentatele din 2001). În rest, șefii FBI au ales să se retragă din funcție. Durata mandatului a fost stabilită după moartea primului director FBI, legendarul John Edgar Hoover, care a fost în funcție vreme de aproape 37 de ani. Unele publicații scriu că James Comey are asupra lui Trump aceeași influență pe care a avut-o John Edgar Hoover asupra președinților Truman, Eisenhower, Kennedy, Johnson și Nixon.
Poate fi demis directorul FBI?
Comey pare să fie întruchiparea statului profund: a fost procuror federal în New York și procuror general adjunct în mandatul lui George W. Bush, s-a retras și a lucrat în mediul privat pentru compania militară Lockheed Martin (cel mai mare contractor militar al guvernului SUA), pentru banca britanică HSBC (a șaptea ca mărime din lume), a fost în cărți pentru numirea la Curtea Supremă (mandat pe viață), iar în 2013 revine în sistem, odată cu numirea în fruntea FBI. Întrebarea pe care și-o pun jurnaliștii americani este de ce Trump nu-l demite pe directorul FBI, cel care a sugerat în fața Congresului că președintele este un mincinos, dacă nu chiar un trădător? Până la urmă, Trump i-a demis pe procurorul general interimar și pe alți 70 de procurori federali. Legea îi permite să-l demită pe directorul FBI. Așa a făcut și Bill Clinton cu directorul William Sessions. Se pare însă că, în afară de Twitter și întâlnirile cu susținătorii, Trump nu controlează suficient instrumentele puterii, cât pentru a obține un pretext pentru demiterea lui Comey, cum a procedat Bill Clinton în cazul Sessions.
Rusia obține ce a dorit
Ieșirea publică, în locul unor manevre discrete, pentru a-l ataca pe Donald Trump este o lovitură la adresa credibilității și autorității instituției prezidențiale din SUA. În momentul în care a ales să îngroape șansele lui Clinton, Comey ancheta deja de peste trei luni legăturile dintre Trump și Rusia. „De ce alegătorii nu au fost puși la curent atunci?“, se întreabă, pe bună dreptate, fostul purtător de cuvânt al lui Hillary Clinton.
Răspunsul periculos sugerat de Comey ar putea fi: pentru că în SUA conduc serviciile și statul profund, nu președintele ales. Or, exact acesta a fost obiectivul Rusiei lui Putin – distrugerea încrederii americanilor în sistemul lor democratic. Iar la asta au ajutat nu atât suspiciunile legate de legăturile lui Trump cu Moscova, cât bâlbele, scurgerile de informații și acuzele lansate de serviciile secrete americane.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.