Cine este creierul jafurilor de pe piaţa de capital?

Oltchim, o licitaţie gândită pentru un anume cumpărător

Scandalul Oltchim este aidoma hainelor cele noi ale împăratului. Nimeni nu îndrăzneşte să afirme realitatea ştiută de toţi, anume că nu va exista niciodată acel oficial final fericit. Politica fiind arta de a şti ce se spune şi ce nu, în acest moment, neasumarea evidenţei este o chestiune de supravieţuire pentru orice reprezentant al unei autorităţi, date fiind implicaţiile sociale uriaşe pe plan local.

Combinatul vâlcean nu poate fi salvat în acest moment.

Oltchim a fost condamnat mai întâi în 2003, când s-a urzit o imposibilă conversie în acţiuni a creanţei deţinute de AVAS, desfiinţată de o instanţă de judecată în 2007, după patru ani lungi de procese cu final previzibil. Apoi, în 2007, prin înscrierea contabilă a reversiei procedurii drept pierdere, şi prin acumularea de penalităţi. În fine, în 2008, printr-o a treia lovitură, închiderea de către OMV a Arpechim, societatea gândită a funcţiona agregat cu Oltchim, închidere care a tăiat definitiv aprovizionarea cu materie primă pentru câteva secţii importante ale combinatului.

Ceea ce s-a petrecut în ultima vreme este un şir lung de greşeli. Regulile vânzării au fost schimbate radical de mai multe ori într-un interval de timp scurt.

Strategia iniţială a fost majorarea capitalului social prin conversia creanţelor în acţiuni. Amintim că valoarea capitalului social al Oltchim SA este foarte mică în raport cu datoriile. Capitalul companiei este de cca 34 milioane de lei. Creanţele deţinute de AVAS şi Electrica sunt în sumă de cca 1,8 miliarde de lei.

Transformarea creanţelor în aport de capital era imposibilă. În primul rând pentru că aceste creanţe nu sunt certe, deci pot fi contestate în instanţă. În al doilea rând, pentru că o creştere de capital social ar fi putut fi atacată în justiţie de către acţionarii minoritari, care şi-ar fi văzut participaţiile substanţial diminuate, acest din urmă motiv fiind cel invocat de Remus Vulpescu, preşedintele OPPSI. Acţionariatul Oltchim este alcătuit din: Statul Român, reprezentat de Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (54,8%), compania germano-poloneză PCC (cca 18%), fondul britanic Carlson Private Equity prin Nachbar Services (cca 14 %), acţionând împreună cu PCC, persoane fizice (cca 11 %), alte persoane juridice 1,8%.

Executivul a decis luna trecută să privatizeze Oltchim prin vânzarea colectivă a pachetului de 54,80 la sută din acţiunile OLT, deţinut de Ministerul Economiei şi a creanţelor AVAS şi Electrica, reprezentând 1,8 miliarde de lei (56 la sută din datoriile companiei). Astfel vor avea loc trei licitaţii, care, teoretic, ar putea fi adjudecate de investitori diferiţi.

Problema e că e relativ uşor de cumpărat pachetul deţinut de Stat la Oltchim: 54,8 % din 34 milioane de lei nu e foarte mult. Devii proprietar, dar eşti debitorul AVAS şi Electrica cu o sumă de 60 de ori mai mare decât capitalul social. Cine cumpără una sau chiar ambele creanţe poate face din Oltchim SA orice doreşte.

Pentru a împăca Statul, creditorii, sindicatele, pentru a face ceva constructiv şi legal, ar fi necesar un mega investitor, un gigant capitalist pe care nimeni n-a catadicsit să-l caute. Suma necesară repunerii în funcţiune a Oltchim SA depăşeşte 1 miliard de euro! Pachetul de acţiuni de control, creanţa AVAS, creanţa Electrica, plata altor datorii mai mici (bănci, furnizori, salarii restante, materii prime, taxe etc.) şi, în mod obligatoriu, cumpărarea de la OMV a mai multor active ce aparţin Arpechim Piteşti la un preţ ce va rezulta în urma negocierii directe cu aceştia.

Chiar dacă pentru licitaţia stabilită în 18 septembrie s-au vândut 13 caiete de sarcini, conform surselor guvernamentale, e lesne de imaginat că firma omului de afaceri Ştefan Vuza sau Dan Diaconescu, împuternicit de popor, nu reprezintă oferte demne de luat în serios. (De altfel, micul mogul OTV s-a înscris în competiţia comercială în nume propriu, ca persoană fizică, dar contează pe o colectă generală din partea electoratului sau cvasi-analfabet şi pauper; n-a reuşit şi nici măcar n-a catadicsit să explice în mod serios cum se va realiza această ‘chetă’ – în câteva zile e dificil să înfiinţezi un SRL, nu poate fi vorba de a înfiinţa un fond deschis de investiţii, un organism de plasament colectiv în valori mobiliare, sau de a organiza o subscripţie publică. Să obăii avizul CNVM pentru un prospect de emisiune colorată politic şi toate documentele necesare, başca o avere în bani lichizi, este nu o utopie, ci o prostie crasă.)

Pentru cine se face aşadar licitaţia? Ne întrebăm pentru că în România există o solidă tradiţie a licitaţiilor cu adjudecatar cunoscut dinainte…

Conducerea demisionară a Oltchim, patronată de Gheorghe Roibu, directorul general ce părea etern, arată cu degetul spre grupul PCC din Duisburg, care deja controlează cam o treime din acţiunile combinatului.

OTV demonizează, probabil ‘stimulat’ de acelaşi Gheorghe Roibu, acelaşi concern germano-polonez…

Dar oare ‘clientul’ licitaţiei chiar vine de la Duisburg?

Privatizarea dezgroapă nume demult şi abil îngropate

În ziarul ‘Bursa’, în data de 11.09.2012, sub semnătura Ancuţei Stancu, a apărut un articol extrem de interesant, intitulat ‘Proprietarul de la Rafo Oneşti, interesat de combinatul vâlcean’.

Citat:

‘Este interesanta aparitia Petrochemical Holding Austria, ca posibil investitor la Oltchim. Compania austriaca detine in prezent 96,5 % din capitalul companiei Rafo Onesti.’ […]

‘Lant petrochimic Rafo-Oltchim-Arpechim. Intr-un interviu acordat in mai 2010, ministrul economiei Adriean Videanu spunea ca “Oltchim si Rafo, complementar vorbind, pot reprezenta un ansamblu economic foarte important.” ‘

(Ziarul Bursa, 11.09.2012)

Este interesantă viziunea lui Videanu, care n-a prevăzut colapsul, mişcările sindicale, greva foamei, licitaţia pripită, conversia şi deconversia datoriilor etc., dar a anticipat intenţia Petrochemical Holding, niciodată afirmată anterior de aceştia, de a investi în Oltchim!

E interesant că la Oltchim a fost administrator provizoriu domnul Dan Paul, în toamna anului 2011. Dan Paul este şeful Asociaţiei Brokerilor, în prezent vicepreşedinte în boardul BVB şi proprietarul firmei de brokeraj Finaco Securities.

Finaco e o firmă mică, cu rulaj mărunţel, însă domnul Dan Paul este un personaj important. Fratele domniei sale, Cristian Paul, partener în Finaco, este soţul doamnei Andreea Paul-Vass, consiliera premierului Boc, numită membru în comisia de coordonare a privatizării Hidroelectrica.

Este notorie legătura de afaceri între Adriean Videanu şi Dan Paul.

Petrochemical Holding nu e Vuza, nu e Dan Diaconescu. Ar putea fi un interlocutor valabil pentru conaţionalii de la OMV, care i-ar putea ceda Arpechim mai uşor şi mai ieftin decât ar face-o unui alt solicitant… Vom vedea marţi, 18 septembrie.

Coada lui Videanu, băgată în scandalul SIF?

Un alt subiect ‘fierbinte’ al presei economice este ‘puciul’ de la SIF4 Muntenia.

În iulie a.c., un grup de aventurieri de pe piaţa de capital dobândeşte (în urma unei AGA de 33 de ore!) controlul asupra Consiliului Reprezentanţilor Acţionarilor la SIF4. Grupul este alcătuit din Gheorghe Iaciu (magnatul de la Doraly), Bogdan Juravle şi Olimpiu Blajut (Swiss Capital) şi brokerul Adrian Andrici.

Iniţial, lovitura de palat de la Muntenia părea un complot profesional: nişte lupi tineri, pricepuţi în ale pieţei de capital, se folosesc de banii lui Iaciu pentru a cuceri un patrimoniu colectiv ce urma a fi exploatat în folos personal.

Ajunşi în poziţia de control a acţionariatului, ‘revoluţionarii’ de mai sus au escaladat un conflict deschis cu firma care administrează SIF Muntenia, SAI Muntenia Invest. CRA a cerut convocarea AGA pentru atragerea în răspundere a administratorului şi rezilierea contractului de administrare.

Înainte de AGA despre care se face vorbire, SAI Muntenia Invest a constatat o concertare ilegală şi a sesizat CNVM, comunicând suspendarea dreptului de vot pentru acţiunile concertate peste pragul legal. CNVM a dat câştig de cauza puciştilor, prin adresa semnată de doamna Eugenia Carmen Negoiţă (în locul preşedintei Anghelache!). Doamna Negoiţă este soţia fostului edil şi fruntaş PDL Liviu Negoiţă…

Ce e foarte interesant însă.

În cadrul concertării ilegale semnalate de SAI apare un nume nu foarte sonor. Cel al domnului Trinca Emanuel Aurelian. Spre portofoliul acestuia a migrat înainte de AGA un pachet însemnat de acţiuni de la RBS. Atât de însemnat, valorând câteva milioane bune, încât ne întrebăm de unde a răsărit un asemenea bogătaş discret…

Cine este domnul Trinca Emanuel Aurelian?

Un domn care apare în echipa firmei Equity Invest, ca agent delegat. Firmă în al cărei consiliu de administraţie apar, la un moment dat, Gheorghe Gabriel, Doicescu Raul Alexandru Lucian şi Ionescu Bogdan ‘Syda’…

Trinca Emanuel Aurelian, autorizat de CNVM, a cumpărat ani de zile acţiuni FP, proprietăţi şi drepturi litigioase preschimbabile în acţiuni ale Fondului Proprietatea ca mic agent, aşa cum se poate lesne observa la o simplă căutare pe Google.

Trinca a funcţionat ca broker pentru Adriean Videanu, de la care se pare că a şi împrumutat notarial o mare sumă de bani.

Dar şi Adriean Andrici a fost brokerul lui Videanu…

Există rumori în piaţa cum că ‘puciul’ de la SIF4 va continua la alte trei SIF-uri. Mult mai uşor, pentru că Muntenia este singurul fond administrat de un SAI, la celelalte SIF e suficient să obţii control în AGA asupra CRA. (vezi şi ‘Gheorghe Fratila, noul Iaciu’,….)

Există şi o teorie a goanei după resurse, în aceste vremuri de criză. Grupările pro Băsescu din muribundul PDL caută pretutindeni fondurile necesare luptei politice pentru supravieţuire. Iar Adriean Videanu este unul dintre căutătorii de aur.

PDL, Templeton, Bell şi Proprietatea

În ‘Caţavencii’ a apărut în ianuarie 2012, sub semnatura lui Cornel Ivanciuc, un text extrem de interesant, intitulat ‘Operatiunea Bani pentru Partid 2012, Faza pe Fondul Proprietatea”.

Citam:

“Lupta pentru aducerea unui investitor străin de calibru, care să preia părţile statului român, este coordonată de Elena Udrea şi de A­driean Videanu. Pasul nr. 1: Fir­ma de comunicare Magnum Communications & Public Affairs s-a afiliat la compania britanică Bell Pottinger Group, divizia de relaţii publice a agenţiei britanice Chime Communications. Daniel Ionescu, managerul firmei Magnum, este consilierul lui Adriean Videanu. Clienţii Bell Pottinger din România sunt Vodafone, HP, Unilever, Visa, Emirates, Aviva, Texaco, Toshiba. Pasul nr. 2: Udrea pune ochii pe Autoritatea de Investiţii a emiratului Qatar, care administrează Fondul Suveran al Qatarului, condus de şeicul Hamad bin Jassem bin Jaber Al Thani, membru al familiei dinastice Al Thani. Autoritatea de Investiţii a Qatarului este unul dintre cei mai mari investitori din lume. Recent, a semnat cu CMA-CGM (prima companie de shipping din Franţa şi al treilea transportator na­val mondial) un contract de investiţii de un miliard de euro. Mai are investiţii uriaşe în Indonezia, India, Germania, China, Tadjikistan.Pasul nr. 3: Bell Pottinger a semnat cu emiratul Qatar contractul de PR, prin care Qatar Airways a intrat pe piaţa românească. Primul zbor a fost inaugurat pe 17 ianuarie 2011, în prezenţa Elenei Udrea, a ambasadorului României în Qatar, Adrian Măcelaru, a ambasadorului Qatarului în România, Salem Abdullah Al Jaber, şi a lui Akbar Al Baker, directorul executiv al companiei Qatar Airways.Pasul nr. 4: Udrea a semnat un contract confidenţial cu Bell Pottinger, cu o cifră cu şapte zerouri, pentru ca firma britanică să aducă Autoritatea de Investiţii a Qatarului în România. Observatorii de pe tuşă califică drept „şpagă“ acest comision. Cheta a fost strânsă de 18 întreprinzători autohtoni care sunt clienţi istorici ai statului şi au interese politice ca PDL să câştige alegerile. Odată ce se ştie acest lucru, urmează ca numele lor să fie publicate „pe surse“, în contextul alegerilor. Parte din chetă a fost vărsată în bugetul de campanie al PDL.Ce urmăreşte, de fapt, această inginerie financiară? a) consilierea investitorului din Qatar de către un client recomandat de Bell Pottinger; acesta este Franklin Templeton, chiar dacă instanţa a anulat, în decembrie 2011, numirea firmei newyorkeze la conducerea Fondului Proprietatea, dat fiind faptul că hotărârea tribunalului nu este definitivă şi poate fi atacată cu recurs la ­Curtea de Apel Bucureşti; b) achiziţionarea de către Autoritatea de Investiţii a Qatarului la valori supraevaluate a activelor Fondului Proprietatea; c) tranzacţiile nu se vor licita, deoarece sumele inhibitor de mari pe care joacă actorul din Golf elimină din start concurenţa.”

Cornel Ivanciuc, Catavencii, 13 ianuarie 2012, pagina 3, vezi si arhiva anchetelor pe www.catavencii.ro

Subliniem că reprezentantul Bell-Pottinger în România este firma Magnum, deţinută de Daniel Laurenţiu Ionescu, purtătorul de servietă al lui Adriean Videanu şi partener de afaceri cu fraţii acestuia, Marean şi Fănel.

SIBEX, noi orizonturi, noi resurse!

Lupta pentru SIBEX, bursa de futures de la Sibiu, e şi ea foarte dezbătută de presa financiară.

Părţile beligerante aici sunt Cristian Sima şi Dan Simionescu.

Sima este actual Preşedinte al Consiliului de Administraţie şi Director General (detronându-l într-o AGA cu scandal, cum altfel?, pe Teodor Ancuţa, fondatorul Bursei din Sibiu, în aprilie 2011).

Simionescu este membru CA din partea acţionarului SIF3 Transilvania.

Interesant este că ambii sunt contestaţi în aceeaşi AGA stabilită în 22 septembrie, Sima de către susţinătorii lui Simionescu şi Simionescu de către susţinătorii lui Sima.

Sima este susţinut de Paul Miclaus, fost vicepreşedinte CNVM, şi de o sumă de firme de brokeraj apropiate lui Adrian Andrici, fostul broker personal al lui Adrian Videanu…

Epilog

După cum ştim, o conspiraţie bună este imposibil de demonstrat.

Ceea ce dorim să supunem atenţiei opiniei publice este prezenţa directă sau indirectă, întâmplătoare poate, dar în mod cert suspect de des reiterată, a domnului Adriean Videanu în toate scandalurile importante ale momentului. În acele scandaluri în care e vorba de bani mulţi…

Valeriu Mărculescu

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.