Deputatul Ion Pârgaru, care tocmai a demisionat din PNL pentru a trece la PLR, partidul încă nenăscut al lui Călin Popescu-Tăriceanu, este un studiu de caz interesant, fiindcă reprezintă prototipul personajului trimis parcă anume în politică după ce a fost instruit cum se cuvine în misiuni ale comerţului exterior al Republicii Socialiste România.
Declaraţia făcută cu ocazia schimbării partidului, te-ar face să te gândeşti la cine ştie ce frământări ideologice, dar nu e cazul: „Am luat această decizie pentru că în PLR sunt mai mulţi colegi de-ai mei, iar doctrina pe care a adoptat-o PLR este şi ceea ce gândesc eu pentru dezvoltarea în continuare a ţării noastre”, este declaraţia făcută de deputat odată ce a anunţat că schimbă tabăra politică.
Şi-a făcut debutul la PRODEXPORT
Figură ştearsă în politica românească, Ion Pârgu a ieşit totuşi în evidenţă printr-o traiectorie care aduce a traseism politic şi prin câteva detalii biografice interesante.
Potrivit CV-ului postat pe site-ul Camerei Deputaţilor, Ion Pârgaru, în vârstă de 66 de ani, a absolvit Facultatea de Comerţ Exterior din cadrul ASE în anul 1972. Imediat după absolvire s-a angajat ca economist la Întreprinderea de Comerţ Exterior PRODEXPORT – Bucureşti, unde a lucrat şase ani. Din 1978 a trecut la Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale şi aşa a început scurta, dar spectaculoasa sa carieră diplomatică.
După doi ani petrecuţi la minister, tânărul Pârgaru era numit Secretar economic la Consulatul General din Montreal, Canada (1981-1983), pentru a fi promovat apoi la Ambasada României din Washington, tot ca secretar economic.
Se întoarce apoi în ţară pentru a se înscrie la „Universitatea Politică şi de Conducere Bucureşti”, numele pe care îl poartă în CV-urile de acum fosta Academie Ştefan Gheorghiu, înfiinţată în anul 1945 de Ana Pauker, sub numele de Universitatea Muncitorească a PCR. Termină „Ştefan Gheorghiu” în anul 1989, anul în care se termină „domnia” lui Nicolae Ceauşescu şi, teoretic, regimul comunist din România.
Perioada postdecembristă începe derutant pentru Ion Pârgaru, dacă ne luăm după CV-ul domniei sale, care nu precizează nimic despre perioada 1990-1992, ceea ce ne lasă să ne imaginăm orice, inclusiv că ar fi putut fi vorba de o perioadă de meditaţie şi instruire, adaptare adică la noile realităţi din România.
Din 1992 îl găsim pe Ion Pârgaru la Ministerul Comerţului (director şi director general), apoi secretar de stat, coordonator al activităţii de comerţ exterior al României în Guvernul Văcăroiu, pentru ca în 1996 să intre în politică, fiind ales ca deputat pe listele PDSR (fostul PSD) în judeţul Gorj.
„Din păcate, multe din intenţiile şi posibilităţile mele n-au putut fi realizate din motive pur subiective”, declara Pârgaru într-un interviu pentru Gorjeanul.
În 2000 a candidat din nou, iar în 2012 a devenit pentru a doua oară deputat de Dâmboviţa, din partea PNL. Această candidatură nu a fost scutită de neplăceri, întrucât publicaţia Dâmboviţeanul a scotocit prin declaraţiile de avere ale profesorului Pârgaru (între timp a maim făcut un masterat la SNSPA şi un doctorat în economie).
„Ion Pârgaru predă la 4 universtităţi în acelaşi timp (3 în Bucureşti şi una în Târgovişte) încasând zeci de milioane lunar, de la fiecare universitate”, precizează publicaţia citată, care trece în revistă averea deputatului: „Terenuri – 58520 mp; case – trei (1 Prahova şi 2 în Bucureşti); autoturisme – două (Kia Sportage şi Kia Rio); bani în conturi: peste 9 miliarde de lei vechi (910.011 RON) la care se adaugă 4605 euro; venituri din salariul de profesor: 98.235 lei (aproape un miliard de lei vechi!)”.
În context, jurnaliştii dâmboviţeni mai scoteau la iveală încă un posibil schelet din dulapul lui Ion Pârgaru: „… a făcut parte din echipa care a negociat privatizarea UPET şi COS pe vremea când era consilier în Ministerul de Externe (2000-2003). Rezultatele: din peste 20.000 de salariaţi, cât aveau cele două întreprinderi înainte de Revoluţie, mai sunt acum mai puţin de 2500.”
În fine, Ion Pârgaru a deţinut şi deţine mai multe titluri, preşedinţii de comitete şi comisii, funcţii universitare. De altfel, deputatul-profesor are o slăbiciune pentru activitatea didactică, după cum declara în interviul pentru Gorjeanul: „În ce priveşte activitatea profesională de bază, mă preocupă problemele cu care se confruntă domeniul educaţional de la gradiniţă şi până la pregătirea superioară, masterate şi doctorate”.
De notat că Ion Pârgaru a semnat, ca un soldat disciplinat al PNL, două moţiuni împotriva guvernului Ponta (Guvernul Ponta 3 ameninţă viaţa pacienţilor: amână lista de medicamente compensate, respectiv Opriţi Guvernul Ponta 3 – Guvernul corupţiei, demagogiei şi minciunii!).
Acum, numele lui Ion Pârgaru a ieşit din uitare graţie plecării din PNL, partid în care a stat puţin şi pe care îl părăseşte pentru că, iată, datoria îl cheamă în altă parte, în UNPR-ul lui Călin Popescu-Tăriceanu.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.