Luptele interne dintre putere și opoziție sau chiar din interiorul formațiunilor care nu fac parte din arcul guvernamental au ajuns să monopolizeze agenda României. Politica externă a țării noastre a fost plasată atât pe umerii experimentați ai ministrului Afacerilor Externe, Teodor Meleșcanu, cât și pe cei ai europarlamentarilor. Prea puțini jucători politici de prim rang își mai aduc aminte să mai discute despre ceea ce ni se pregătește la Bruxelles, dar și în celelalte state membre în care se vorbește, din ce în ce mai des, despre EXIT și noua cale deschisă de Marea Britanie. Iar asta mai ales în condițiile în care România va prelua președinția Consiliului Uniunii peste doi ani. Europarlamentarul ALDE, Norica Nicolai, a explicat, pentru Cotidianul, la ce provocări trebuie să dea curs țara noastră, dar și cât mai avem de lucru pentru a ne afirma pe o poziție de conducere, fie ea și temporară. Nicolai a fost senator încă din 2000, iar din 2009 și-a început cariera de europarlamentar la Bruxelles.
Cotidianul: România va exercita președinția Consiliului UE în primul semestru din 2019. Contextul politic european nu este însă unul prea favorabil. De ce va depinde succesul nostru?
Norica Nicolai: Succesul e dificil de realizat în opinia mea pentru că România va trebui să se preocupe de pe acum de logistică, de detașarea oamenilor la Consiliu, de pregătirea dosarelor. Primul semestru al lui 2019 este o perioadă foarte dificilă. Teoretic, se vor încheia negocierile cu Marea Britanie și România va trebui să definitiveze aceste negocieri. De asemenea, conservarea formulei de acum a Uniunii Europene constituie o problemă, motiv pentru care și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, face vizite în toate statele membre. Sper să fie un succes pentru țara noastră preluarea președinției Consiliului UE, dar eu sunt destul de rezervată în această privință!
Vom face față unei asemenea provocări?
Nu este vorba să se facă față cu brio pentru că nu este vorba de o președinție așezată, fără mari provocări, cum au fost cele de până acum. Va fi o provocare foarte dificilă pentru noi! Va trebui să ne pregătim cât mai bine experții, dar nici nu se pune problema de brio!
Cum anume trebuie să ne pregătim?
Trebuie să vedem ce tip de evenimente vom organiza, ce dosare importante vom pregăti. De regulă, alte state organizează seminarii, atât la Bruxelles, cât și în capitalele lor. Noi, europarlamentarii, la Parlamentul European ne-am rezervat toate evenimentele. Vom organiza expoziții, evenimente diverse de promovare care, în ciuda costurilor și a pregătirii serioase pe care le presupun, sunt cele mai bune modalități de promovare a țării noastre. Din păcate, acum avem altceva pe agenda de lucru, respectiv diverse teme marginale… Sper ca până în 2019 să nu mai fim o țară monitorizată din punct de vedere al justiției, mai ales că România va rămâne un stat care nu e membru al spațiului Schengen.
Chiar dacă nu s-a ajuns la EXIT decât în Marea Britanie, este clar că ceva nu funcționează la nivelul Uniunii Europene. Ce anume nu merge cum trebuie în opinia dvs?
Dincolo de modalitatea de luare a deciziilor care este un proces destul de lent, dezbaterile pe care le organizează Uniunea sunt necesare, dar au și un anumit deficit de democrație. Negocierile sunt lente, iar deciziile importante le iau statele puternice… Va trebui să ne gândim bine ce păstrăm la Bruxelles și ce lăsam statelor membre la nivel decizional. Va mai trebui să ne gândim și dacă nu avem prea multe agenții. Nici extrareglementarea nu este chiar atât de productivă pe cât se crede…
Avem de-a face la Bruxelles cu o hiperbirocratizare, pe care toată lumea, indiferent de familia politică din care face parte, o arată cu degetul. De ce și mai ales cum s-a ajuns aici?
Tendința de a extrareglementa provoacă birocrația excesivă. Pe lângă birocrația fiecărui stat membru se mai adaugă și birocrația Bruxelles-ului.
Conform evoluției pe care o observați în fiecare stat membru, ar fi nevoie de o revenire la origini, adică de o Europă a națiunilor sau de păstrarea Statelor Unite a Europei conduse de la Bruxelles?
Este o întrebare cu un răspuns foarte dificil de dat… Un lucru este clar – fragmentarea Uniunii Europene o face nesemnificativă la nivel global. Un bloc compact de peste 500 de milioane de locuitori, cât are UE în prezent, îi oferă altă putere pe plan mondial în fața Chinei, a Rusiei și a celorlalte state foarte puternice. Va trebui să analizăm unde anume vom mai ceda din suveranitatea Bruxelles-ului. Pe domeniile Securității și Apărării putem discuta de o formulă consolidată, având în vedere că și NATO trece prin diverse transformări, cum ar fi situația Turciei. Trebuie găsită o soluție. O Europă condusă exclusiv de la Bruxelles va fi foarte greu de realizat. Nu sunt timpuri foarte bune pentru Europa.
Cum ar putea România, prin preluarea președinției Consiliului UE, să genereze schimbarea în bine la nivel european?
România trebuie să-și contureze propria sa viziune. Foarte puțini dintre liderii politici de la București sunt dispuși la dezbateri privind viitorul Uniunii Europene. Nu va mai trebui să luăm ca atare pozițiile Franței sau Germaniei, ci să vedem cum reușim să ne impunem și propriul interes național în fața statelor mai puternice! Trebuie să subliniez că, dacă țara noastră va conduce peste 1.000 de reuniuni ale Consiliului, așa cum se impune, fiecare dosar în parte are nevoie de câte un specialist. Avem nevoie de 1.000 de experți pe tematicile care se vor stabili. Aș vrea să-i văd pe acei oameni din ministere care se vor ocupa de aceste probleme și mai ales, aș vrea să-i văd bine pregătiți încă de pe acum!
2019 este vital și din perspectiva alegerilor pentru Parlamentul European, în urma cărora va rezulta o nouă Comisie Europeană, conform algoritmului de la scrutinul european.
Este un an politic care se prefigurează ca anul opiniilor divergente. Spre exemplu, politicile de dezvoltare regională joacă un rol important. Statele vechi în UE au reușit să-și dezvolte infrastructura, să-și upgradeze infrastructura socială, sistemele de apă, canalizare, transport. Vor fi foarte multe probleme de rezolvat pentru că aceste țări sunt interesate să-și mențină nivelul de acces la aceste fonduri, în timp ce noi nici nu am început bine dezbaterea pe aceste teme. 2019 mai înseamnă și alegeri europarlamentare și noi rezultate ce riscă să pună în dificultate coerența discursului de până acum…
Trendul politic ne arată o creștere a grupului naționaliștilor și cel al socialiștilor, dar și o scădere a grupului popularilor europeni la scrutinul din 2019. Cum trebuie interpretată o astfel de evoluție?
E un lucru normal atâta vreme cât familiile politice tradiționale nu au făcut nimic pentru o nouă viziune pentru Uniunea Europeană. Asta a adâncit frustrarea anumitor state… De altfel, și alegerile din Franța, și rezultatul acestora sunt foarte importante pentru viitorul Uniunii. Iar liderii politici nu înțeleg că oamenii au anumite așteptări de la ei și că nimic nu mai poate funcționa în virtutea unei inerții tradiționale, mai ales că parcurgem un proces accelerat de schimbare.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.