Odată ce a fost învestit drept candidat prezidențial al republicanilor (partidul de centru-dreapta din Franța), fostul premier François Fillon părea să se îndrepte spre o victorie lejeră. Pentru cancelarul Angela Merkel, conservatorul Fillon era un aliat natural, motiv pentru care Berlinul a salutat, cu circumspecție, candidatura sa.
Politician versat, Fillon a început să-și regleze acordul fin și cu președintele Donald Trump, mai cu seamă că împărtășește viziunea liderului de la Casa Albă de a avea o relație bună cu Rusia lui Vladimir Putin și de a aborda dur problema terorismului jihadist. Însă campania lui Fillon a fost lovită de o anchetă privind angajarea soției ca asistent parlamentar, un lucru permis de legea franceză, dacă această angajare, care i-a adus de-a lungul anilor aproape un milion de euro, nu ar fi una fictivă.
Scandal după scandal pentru Le Pen
Marine Le Pen, lidera Frontului Național, de extremă dreaptă, și favorita primului tur al prezidențialelor, a intrat și ea, simultan cu Fillon, în colimatorul autorităților. Serviciul francez de informații consideră că Rusia pregătește o operațiune de inundare a spațiului virtual cu mesaje favorabile lui Le Pen. În plus, Le Pen a fost afectată de dezvăluirea împrumuturilor de peste 12 milioane de euro primite de partidul său în 2014 de la bănci din Rusia. Cel mai recent scandal îi are în centru pe șefa de cabinet al lui Le Pen și pe garda sa de corp, care ar fi fost plătiți în mod ilegal din fondurile Parlamentului European. Acest scandal vine pe fondul vizitei lui Le Pen în Rusia, unde s-a întâlnit cu liderul naționalist Vladimir Jirinovski.
Rolul electoral al „DNA‑ului francez“
Atât scandalul Fillon, cât și cel al intoxicărilor venite din Rusia în favoarea lui Le Pen au fost inițiate de revista Le Canard Enchaîné, care a citat surse din serviciile secrete franceze. Este o „hărțuire judiciară“, o „hărțuire mediatică“ și o „lovitură de stat instituțională“, se apără Fillon. Totul este o conspirație a guvernului și a președintelui François Hollande, acuză unii deputați republicani, care spun că Le Canard Enchaîné primește subsidii din partea statului și că fiica patronului Mediapart, un site de investigații critic la adresa lui Fillon, a fost angajată fictiv la primăria Parisului. Cele două informații au fost infirmate cu probe solide, însă arată zona obscură în care a intrat campania din Franța. În plus, deputatul Eric Ciotti vorbește despre un complot anti-Filloin pus la cale de șeful administrației prezidențiale, care se folosește de procurorul Jean-Louis Nadal, numit de președinte în funcția de șef al Înaltei Autorități pentru Transparența Vieții Publice, un soi de „DNA“ francez înființat în 2013, instituție fără de care scandalul Fillon nu s-ar fi produs.
Favorizarea candidatului pro‑globalizare
Până acum, nimic nu pare să releve o campanie orchestrată de Moscova pentru influențarea alegerilor din Franța. Cine are însă de câștigat de pe urma afectării imaginii lui Fillon și Le Pen? Este prezidențiabilul de centru-stânga Emanuel Macron, surpriza de până acum a campaniei din Franța. Cu un partid foarte tânăr, En Marche, fost ministru al Economiei în actualul guvern socialist, a redus ecartul față de Fillon și are șanse mari să ajungă în turul doi și să devină președinte al Franței, arată sondajele. Este singurul candidat prezidențial care nu a afișat o atitudine pozitivă față de Rusia. Abia acum intră în scenă propaganda rusă, care a lansat informația că Macron ar avea un amant, că este un avocat al globalizării și „un homosexual foarte bogat“. Într-adevăr, „socialistul“ Macron a lucrat pentru Banca Rothschild&Cie și a devenit milionar după ce a contribuit la o tranzacție uriașă între Pfizer și Nestle. Dar, într-o societate în care aventurile politicienilor sunt la ordinea zilei, electoratul nu a reacționat consistent la această informație, dezmințită, de altfel, cu mult umor de Macron.
O sarcină a serviciilor și a procurorilor
Așadar, mult mediatizata implicare a Rusiei în alegerile din Franța pare să nu fie decât una minoră, un lucru subliniat și de editorialistul Bloomberg, Leonid Bershidsky. Audiența canalelor ruse de informații în limba franceză, ca și în limba germană, este redusă, spune el. În plus, este puțin probabilă repetarea scenariului alegerilor din SUA, unde mai mulți adolescenți din Macedonia, plătiți aparent de Moscova, au intoxicat presa cu știri false. Motivul: în Europa sunt prea multe țări care trebuie urmărite, sunt prea multe limbi care trebuie cunoscute bine și publicul european este mai puțin credul decât cel american. Dacă este vorba despre influențare, campania prezidențială din Franța arată că aceasta este orchestrată din interior, prin intermediul serviciilor secrete, al presei și prin deciziile magistraților de a deschide anchete în momentele electorale cruciale.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.