În timp ce vlăstarul serviciilor, Ghiţă, transmite din clandestinitate un fel cronică a presei, alţii îl văd drept un pericol naţional. Serviciile se văd obligate să se regrupeze după imensa lor agregare, asemănătoare celei a fostei Securităţi. Suspendarea eroului principal din fruntea acestora va duce nu numai la schimbări în complicata instituţie, ci la situaţii mult mai grave. Ele pot fi regăsite în perioada mandatului prezidenţial anterior, la care trage cu ochiul actualul titular. Siguranţa statului român pare foarte apropiată simbolic de cea oferită de epicentrul cutremurelor din Munţii Vrancei. Dezastrele înregistrate de-a lungul anilor în devalizarea economiei naţionale (subiectul predilect, dar zadarnic) au fost consemnate doar în arhivele jurnalelor. Cei care aveau obligaţia nu doar să informeze, ci să şi acţioneze în stoparea coşmarului se spune că ar fi fost ei înşişi implicaţi în această operaţiune. Câţi dintre oamenii de succes ai României nu aparţin serviciilor o spune infaibilitatea lor în faţa legilor pe care le încalcă. România este în acest moment într-un context accidental reformist. Cei care pot vedea ceea ce se află în interiorul acestor servicii sunt defectorii. Dar aşa cum Pacepa nu a reuşit prin dezertarea sa celebră să liberalizeze acţiunile teribilei instituţii, nici Ghiţă nu poate prea multe. Ceea ce se întâmplă acum la vârful unor instituţii, inclusiv al serviciilor, arată câtă corupţie se află tocmai acolo unde sunt comandamentele anticorupţiei. Nu poate fi nimeni foarte sigur de veridicitatea afirmaţiilor lui Ghiţă, cu excepţia celor care au fost martori ai acelor împrejurări. Percepţia realităţii pe care o are un om al sistemului este total diferită de aceea a oamenilor din societate, şi acest fapt devine tot mai dramatic. Ghiţă este un personaj creat, a cărui existenţă publică se bazează pe nişte garanţii. Ca el sunt mulţi, majoritatea colegilor săi. Ghiţă este un posibil disident al sistemului care nu a spus aproape nimic, deşi pare că mai are foarte, foarte multe de spus. Ghiţă, Coldea and comp sunt nişte pseudonime în ecuaţia unei discuţii reale despre situaţia din România. Ei sunt şi nu sunt. Ei pot fi foarte uşor absolviţi de orice vină, pentru că sunt nişte instrumente. Sistemul care i-a creat reprezintă problema, chiar dacă acesta se îndreaptă acum şi spre creatorii lui. Nimic nu e nou în istorie.
Ieşirea în faţă a marelui afacerist Ghiţă afiliat serviciilor secrete e o reuşită a bulversărilor actuale. Să fie serviciile un imens suport pentru dezvoltarea şi protecţia corupţiei? Ghiţă pare a răspunde unei asemenea întrebări. Gestionarea luptei anticorupţie pe criterii politice poate avea insidiosul efect de anulare a deciziilor în esenţa lor corecte. Aşa cum fosta Securitate a deţinut adevărata putere economică după 1990, asupra actualelor servicii plutesc aceleaşi indicii. Spectrul acestora s-a lărgit la nivelul celui din comunism, subminând statul democratic. Chestiunea serviciilor redevine principală. Nu de alta, dar se poate spune că siguranţa românilor se află chiar în mâinele corupţiei.
Lângă Ghiţă ar trebui să se alinieze mulţi alţii, inclusiv responsabilii de la vârful statului, adevăraţii lor directori de conştiinţă. Poate asistăm la o mobilizare în acest sens.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.