Săptămâna trecută, preşedintele Klaus Iohannis a retrimis Parlamentului, spre reexaminare, Legea pentru modificarea şi completarea Codului Silvic, susţinând că există prevederi care lovesc în piaţa concurenţială. A readus astfel în discuţie o problemă cu care România se confruntă din 1990 încoace, şi anume jaful din pădurilor. Imediat, a fost criticat de fostul ministru al Pădurilor Doina Pană pentru că ar face jocurile austriecilor de la Holzindustrie Schweighofer, principalul producător şi exportator de cherestea din România. Codul retrimis Parlamentului stabilea, printr-un alineat nou, la maximum 30% nivelul pe care o singură companie îl poate achiziţiona din lemnul total scos la vânzare dintr-o anumită specie. În prezent, industria lemnului, estimată la 4 miliarde de euro, este disputată de 11.300 de comapanii, însă trei dintre ele controlează o treime din piaţă, şi anume triada austriacă Holzindustrie Schweighofer, Kronospan şi Egger.
Prima dintre ele, Holzindustrie Schweighofer, controlată de „regele lemnului”, Gerald Schweighofer, se vede în postura cea mai nefavorabilă dacă alineatul cu pricina ar fi aplicat. Societatea este principalul producător de cherestea, operând patru fabrici de prelucrare a lemnului, la Rădăuţi, Sebeş, Siret şi Comăneşti, o a cincea unitate urmând să fie inaugurată în prima parte a acestui an la Reci, judeţul Covasna.
Cea mai mare parte din producţie merge la export, în special în Europa şi Asia. Austriecii au venit în 2002 în România şi în doar câţiva ani au ajuns la afaceri de aproape 500 milioane de euro şi profit net de peste 100 milioane de euro. Această intrare puternică pe piaţă se reflectă şi în producţia de cherestea. Dacă în 2000, an în care Schweighofer nu era prezent în România, se produceau 1,4 milioane de metri cubi, în 2014, producţia totală a ajuns la 5 milioane de metri cubi. Mai exact, asta înseamnă o accelerare de 3,5 ori a tăierii de pădure.
Jurnalistul Mihai Goţiu a scris recent că Holzindustrie Schweighofer preia cantităţi uriaşe de masă lemnoasă nu doar de la Romsilva, regia statului român, ci achiziţionează şi o parte a lemnului tăiat ilegal. Acest lemn este transformat în cherestea pentru pieţe asiatice şi brichete pentru foc pentru supermarketurile din Austria. De exemplu, la Viena, în Obi Baumarkt se pot cumpără saci de peleţi stăvuiţi, de 15 kilograme, la preţul 4,59 euro. De asemenea, la intrarea în supermarketul Spar se află brichete ambalate în plastic iar pe ambalaj sunt speficicate următoarele lucruri: “fabricat din materii prime regenerabile” şi “100% produs natural”, conform publicaţiei Jurnalul Românesc, ce apare în Austria. Pachetul de 10 kilograme se află la preţul avantajos de 2,39 euro. Ambele produse provin din România şi au fost fabricate de compania austriacă Schweighofer în fabrica de cherestea din Sebeș.
Fenomenul jafului din România a fost dezvăluit de nenumărate ori de mass-media şi de diverşi proprietari de păduri. Curtea de Conturi a scris într-un raport că în primii 12 ani de la evenimentele din 1989, din pădurile statului şi din cele private s-au tăiat ilegal 80 de milioane de metri cubi de lemn care le-au adus hoţilor minimum 5 miliarde de euro.
Conform unui studiu Greenpeace, România pierde 3 hectare de pădure în fiecare oră. Din 2009 până în 2012 s-au înregistrat 31.456 de cazuri de tăieri ilegale de arbori la nivel naţional, soldate cu amenzi sau dosare penale. În 2012 au fost exploataţi peste 19 milioane de metri cubi de lemn, dintre care 3 milioane au fost achiziţionaţi de Schweighofer, conform datelor oficiale.
O investigaţie făcută de RISE Project arată că 350.000 de hectare de pădure au fost rase de pe faţa pământului între vara lui 2013 şi vara lui 2014, iar în prezent 500.000 de hectare de pădure nu sunt păzite, deşi este obligatoriu.
Cele mai afectate zone sunt în Suceava, Harghita, Covasna şi mai nou în Parcul Naţional Retezat. În vara lui 2014, în Făgăraş, s-au deschis câteva zeci de noi zone de exploatare iar numărul drumurilor forestiere a crescut de mai bine de 10 ori faţă de cele existente acum 5-6 ani, scrie pe Facebook Adrian Vălean, proprietarul Adventure and Montainguide.
Oficialii Schweighofer susţin că au o politică foarte clară. „Refuzăm copaci extraşi din arii naturale protejate. Ştim ca ei sunt parte din habitate cheie, esenţiale pentru conservarea a mii de specii care pot fi adăpostite doar în asemenea arii. Rămâne totuşi o provocare pentru noi să ne respectăm angajamentul, deoarece permisele de recoltare (APV) din parcuri naţionale nu sunt informaţii publice”, a declarat recent Gerald Schweighofer. Din 2012 şi până în prezent, Holzindustrie Schweighofer a investit circa 630 milioane de euro în activităţile din România, potrivit datelor grupului.
Celelalte două companii care controlează o treime din piaţa lemnului, Kronospan şi Egger, deţin fabrici la Sebeş şi în Suceava, şi derulează afaceri de aproape 500 de milioane de euro, cu profituri considerabile, de ordinul zecilor de milioane de lei. Estimările de creştere pentru toate cele trei societăţi converg către 10-11% pentru acest an.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.