„Este limpede că Brexitul are o importanță crucială pentru noi“ și „vom pierde cu siguranță dacă unele țări membre UE încep să-și aprofundeze relațiile fără participarea noastră“ – nu sunt afirmațiile unor politicieni importanți din România, ci din Polonia: viceministrul de Externe, Konrad Szymanski, și fostul ministru de Finanțe Miroslav Gronicki.
Polonia se află într-o situație similară cu cea a României – polonezii formează cel mai mare grup de imigranți intracomunitari din Marea Britanie (916.000), iar românii se află pe locul secund (233.000), în timp ce dezvoltarea ambelor state depinde uriaș de fondurile europene.
Diferența pare să fie că Varșovia lansează în spațiul public dezbaterea privind impactul Brexitului, atât asupra cetățenilor polonezi din Marea Britanie, cât și asupra finanțării europene pentru proiectele poloneze.
Polonia a cheltuit sau va cheltui circa 250 de miliarde de euro începând de la aderarea la UE, în 2004, ceea ce în cifre absolute înseamnă mai mult decât bugetul Planului Marshall, scrie agenția Bloomberg. Polonia s-a îmbogățit în ultimul deceniu, înregistrând o dublare a producției pe cap de locuitor, iar acum, liderii de la Varșovia sunt preocupați de impactul Brexitului. Negocierile UE-Londra se vor încheia în 2019, iar actualul cadru bugetar al UE va expira în 2020. „Liniștea“ va lua sfârșit în 2020 sau mai devreme, „din cauza Brexitului“, spune guvernatorul băncii centrale din Polonia, Adam Glapinski. În acest context, pentru Polonia este esențială contribuția Marii Britanii la actualul buget al UE până în 2020. „Nota de plată“ sugerată de Comisia Europeană în acest moment este de 60 de miliarde de euro.
Negocieri pentru statutul polonezilor
O altă sursă de îngrijorare pentru guvernul polonez ține de soarta cetățenilor polonezi din Marea Britanie. „Dacă negocierile nu merg bine, aceasta va afecta piața unică europeană, dar și pe rezidenții polonezi din Marea Britanie“, spune ministrul Szymanski. Și mai apare un risc – odată eliminată frâna britanică, integrarea accelerată a nucleului european ar putea lăsa în urmă Polonia.
Pe 30 martie, la o zi după ce Marea Britanie a început procedura Brexitului, șefele celor două guverne, May și Szydlo, au avut o convorbire telefonică. Cu o zi înainte, în scrisoarea adresată președintelui CE, May vorbea despre problema „cetățenilor statelor care rămân membre ale Uniunii“, și nu despre cea a „cetățenilor europeni“, un semnal că Londra dorește să negocieze soarta acestor oameni cu fiecare stat în parte, nu cu birocrații de la Bruxelles. Apoi a avut loc imediat o discuție între liderii celor două state.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.