Cine va plăti pensiile „decrețeilor“

În 2017, deficitul fondului de pensii va ajunge la 28 miliarde lei, adică 3,5% din PIB, față de 24 miliarde lei, cât este prevăzut să fie deficitul bugetar pentru acest an. În orizontul de timp 2030, când vor începe să iasă la pensie generațiile „baby-boom-ului“ din anii ’60, așa-numiții „decreței“, deficitul bugetului public de pensii ar putea ajunge la 8,5-10% din PIB, dacă nu se modifică vârsta de pensionare, cotele de contribuții sau valoarea punctului de pensie.

Guvernul PSD ar lua în calcul creșterea vârstei de pensionare și a recurs la mărirea valorii punctului de pensie, însă dorește să scadă cotele de contribuții la Pilonul II. Astfel, dezechilibrele nu vor putea fi oprite, întrucât promisiunile electorale atârnă greu. Anul acesta, de exemplu, deficitul fondului de pensii se va accentua cu 7 miliarde lei, ca urmare a creșterii cu 5,2% a pensiilor de la 1 ianuarie, ceea ce înseamnă un efort de 3 miliarde lei, iar de la 1 martie pensia minimă a crescut la 520 lei, adică un efort bugetar de un miliard de lei. În plus, de la 1 iulie, punctul de pensie a crescut la 1.000 lei, ceea ce înseamnă că efortul statului a fost de 2,6 miliarde lei, conform Consiliului Fiscal. Această gaură trebuie acoperită prin împrumuturile pe care România le face lună de lună, iar costurile se raportează la generațiile care vor veni. Până în prezent, Guvernul nu a ieșit în public cu o proiecție legată de cum va evolua bugetul fondului de pensii pe următorii 10-15 ani, în condițiile în care se anunță o bombă demografică: ies la pensie „decrețeii“, cei care câștigă mult mai bine decât părinții lor aflați acum la pensie. Chestiunea este arzătoare, pentru că România pierde în jur de 140 de persoane pe zi, iar aproape 42% din elevii de 15 ani sunt analfabeți funcțional, conform unui studiu al Centrului de Evaluare și Analize Educaționale. Astfel, un număr mai mic de persoane și o mare de indivizi care acum nu prezintă un potențial vor trebui să plătească pensii mai mari în 2030.

Bani pentru pomeni electorale

Pe acest fond de riscuri crescânde vine și propunerea PSD de reducere a contribuțiilor la Pilonul II de la 5,1% la 2,5%. Banii vor ajunge la Pilonul I, administrat de stat, dar, de fapt, vor merge către plata pomenilor electorale, pentru că statul nu procedează ca fondurile private de pensii: acumulare și investiții. Banii celor care produc azi merg la pensiile celor care au muncit în trecut. Cei care produc azi vor primi banii pe care i-au vărsat în Pilonul II și eventual în Pilonul III și pe care îi produc copiii și nepoții lor, dacă nu au plecat din ţară.
În urma reformei sistemului de pensii întreprinsă la începutul guvernului Năstase, s-a ajuns la un echilibru în ceea ce priveşte bugetul pensiilor. După 2008, parlamentarii de toate orientările politice au dat peste cap tot sistemul și au început să facă pomeni. În locul unui raport de înlocuire de 0,31 (pensia medie raportată la salariul mediu), care asigura sustenabilitatea bugetară a sistemului de pensii, dat fiind numărul aproximativ egal al contribuabililor cu cel al beneficiarilor, legiuitorii au decis o creştere a respectivului raport la 0,45, finanțarea diferenței urmând a fi făcută de la bugetul general, nu de la cel al CASS. Astfel, o mare parte a deficitului bugetar record din 2009 (9,5 procente din PIB) s-a datorat acestei măsuri populiste. Au urmat câțiva ani de ajustări dureroase, în care aritmetica bugetară şi-a recâștigat drepturile în faţa aritmeticii electorale, a declarat recent Valentin Lazea, economistul-șef al Băncii Centrale. Au avut loc o nouă majorare a vârstei de pensionare, o indexare subunitară a pensiilor faţă de salarii şi alte măsuri care, fără a restabili echilibrul bugetar din trecut, au făcut mai mică povara transferului bugetar. În aceste condiții, deficitul bugetului de pensii va ajunge la 3,5% din PIB, fiind responsabil pentru aproape întregul deficit al bugetului consolidat. Suprapuse peste reduceri (trecute sau viitoare) ale Contribuțiilor la Asigurările Sociale, astfel de inițiative legislative nu fac decât să adauge încă un risc sustenabilității macroeconomice generale. Statul român, în loc să le inoculeze tinerilor de azi ideea acumulării proprii și să nu mai depindă atât de mult de pensia de la stat, procedează absolut invers, prin umflarea Pilonului I, care nu are randament, nu acumulează și nu face investiții. De altfel, BNR consideră că deficitul bugetului de pensii este unul dintre riscurile cu care România se va confrunta în anii următori.

Discuții despre egalizarea vârstei de pensionare

După decretul din 1966 privind interzicerea avorturilor s-au născut 2 milioane de români. Acum sunt 5,5 milioane de pensionari și 5 milioane de salariați, iar natalitatea este în scădere. Un studiu recent arăta că măsura optimă pentru reducerea deficitului fondului de pensii constă în majorarea vârstei de pensionare proporțional cu creșterea speranței de viață. La noi, speranța de viață a femeilor este azi de 78,91 ani, iar cea a bărbaților de 72 de ani.
Femeile ies la pensie la 63 de ani, iar bărbații la 65 de ani. Pentru a elimina aceste discrepanțe apărute, Comisia Europeană a recomandat României să adopte legislaţia care egalizează vârstele de pensionare între femei şi bărbaţi, să consulte partenerii sociali înainte de a stabili salariul minim şi să îşi îmbunătăţească sistemul de colectare a taxelor. Legea egalizării vârstei de pensionare a femeilor şi bărbaţilor a fost propusă Parlamentului în 2013 şi a fost adoptată, până în prezent, doar de Senat. Ministrul Muncii, Olguța Vasilescu, vrea însă să scadă vârsta de pensionare a mamelor care au cel puțin trei copii cu șase ani. „Creșterea vârstei de pensionare cu speranța de viață este singurul scenariu pozitiv“, spune Suzana Dobre, unul dintre autorii studiului.
„La polul opus se situează indexarea pensiilor în același ton cu evoluția salariului mediu și stabilirea unui raport de 45% între pensii și salariul mediu, măsură care ar urma să genereze un deficit de 8,5% din PIB. E un nivel nesustenabil și care poate arunca în aer toată economia.“

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Cosmin Pam Matei 4533 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.