Festivalul Internațional de Film Experimental București (BIEFF) se deschide azi, cu proiecția în premieră românească a peliculei lui Alejandro Jodorowsky „Poesia sin fin“ (Poezie fără sfârșit).
Amestecul de simbolism cu suprarealism și misticism din filmele lui nu a fost niciodată pe gustul meu. Mă interesează mai puțin sistemul lui spiritual, psihoșamanic sau psihomagic, sau cum și-l mai numește artistul. În schimb, orice secvență filmată de Jodorowsky îți pică sub ochi îți rămâne mult timp în minte.
Revolta artistică
Cea mai recentă producție semnată de regizorul de origine chiliană continuă saga autobiografică începută cu „Dansul realității“. Poate și pentru că secvența temporală surprinsă ține de căutările artistice ale tânărului Alejandro, ușurința regizorului de a transforma scene banale în pilde spirituale fiind înfrânată de o nostalgie polemică.
Din universul familial, concentrat între replicile cântate ale mamei (soprana Pamela Flores este Sara și în acest film se alege cu încă un rol) și asprimea tatălui transformat din activist comunist în comerciant mic–burghez (interpretat de fiul regizorului, Brontis Jodorowsky), tânărul alege să evadeze în lumea boemă a artei chiliene.
Jucat de Adan, cel mai mic dintre copiii lui Jodorovski, muzician rock în viața de toate zilele, personajul lui Alejandro se întâlnește cu figuri mai mult sau mai puțin cunoscute din cultura modernă chiliană.
De la poeți excentrici, ca Stella Díaz Varín sau Enrique Lihn, până la legende de talia lui Nicanor Parra ori a compozitorului avangardist Gustavo Becerra-Schmidt, revolta artistică e regula pe care se dezvoltă delirul coloristic din „Poesia sin fin“. Cu toporul, cu bucăți de carne, cu sensibilitatea celor mai mici decât norma, dar și cu personalitatea celor obișnuiți să șocheze, între siluete și decoruri tăiate din carton, Jodorowsky pune în scenă povestea devenirii sale artistice în țara cu gust pentru dictatori.
Secolul XX în manifeste
Festivalul va continua până pe 2 aprilie, când este programată proiecția de închidere a manifestării, un alt film-eveniment, „Manifesto“, pelicula lui Julian Rosefeldt, în care Cate Blanchett joacă 13 personaje diferite, fiecare corespunzând câte unui manifest din secolul trecut. Cum vorbim despre experiment, filmul de închidere înseamnă doar pelicula care marchează apropierea serii, pentru că duminică programul festivalului va continua cu producțiile din competiția internațională și cu prezentarea premianților, de la ora 21.00, la Institutul Francez.
Competiția internațională a BIEFF are în acest an cinci programe distincte, fiecare cu tema lui: Despre exil și peisaje de graniță schimbătoare, Politicile corpului – Sinele performativ, Căutarea transcendenței – Spiritualitate în epoca digitală, Alchimia cadrului – deconstruind imaginea și Tăierea cordonului – Dragostea de familie și neajunsurile acesteia. Cinefilii vor putea să descopere în programul festivalului adevărate bijuterii ale granițelor dintre film și alte arte.
Exerciții de empatie
„Ajuns la cea de-a șaptea ediție, Festivalul Internațional de Film Experimental București BIEFF revine anul acesta, între 28 martie și 2 aprilie, la Cinema Muzeul Țăranului și Cinema „Elvire Popesco“, prezentând, în premieră românească, cele mai inovatoare experimente cinematografice ale ultimului an, cu un focus special asupra lucrărilor semnate de artiști vizuali proeminenți, care expun de obicei în muzee și galerii de artă, doar rareori în săli de cinema.
Creată sub semnul salutului antic al civilizației Maya «In lak’ech ala k’in» – care se traduce prin «Tu ești un alt eu» -, ediția de anul acesta invită publicul la un exercițiu de empatie, punând în discuție abilitatea fiecăruia dintre noi de a ne transpune în pielea semenilor noștri“, anunță organizatorii.
350 de mii de dolari a strâns pe Internet regizorul format în Chile și stabilit în Franța pentru a spune povestea tinereții sale din anii ‘40. „Vreau să vă arăt un paradis spiritual“, spunea acesta.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.