Circulaţia în Bucureşti

În ultima vreme circulaţia şi-a pietonilor şi-a vehiculelor a ajuns aproape imposibilă în capitală. Vorbim, fireşte, de centru, căci la cartierele mai depărtate, năpăstuite şi de Dumnezeu şi de oameni, nu îndrăznim nici să ne gândim.

Să vorbim de bulevarde, unde gropile întrec adâncimea şanţurilor drumurilor de ţară; unde ca o pedeapsă pentru viteza automobiliştilor trăsurile merg din hop în hop, strâmbându-şi roţile, frângându-şi osiile, şi unde caii îşi scrântesc picioarele şi şi-le frâng. Să vorbim de bulevarde, asfaltate de societatea „Asfaltul”, care în concesiunea ei a luat şi întreţinerea pavajului de pe bulevard. Să vorbim de bulevarde şi de domnul Barbu Păltineanu, care la vechiul titlu de nichel ţine să-şi adaoge un titlu de smoală.

Formidabilul takist, care se ascunde în pielea metalică a domnului Barbu Păltineanu, e preşedintele societăţii „Asfaltul”. Ca o urmă pur takistă, el lasă gropile să crească şi noroiul să se depoziteze cât mai profund, după sufletele oamenilor, subt picioarele lor. Ce răspunderi vor fi având domnul Păltineanu şi societatea „Asfaltul” faţă de primărie, nu vrea să ştie, dar răspunderile par mai mult ale publicului de-a nu fi fost destul de favorabil takiştilor, şi silit de takişti, prin societatea „Asfaltul”, să-şi frângă gâtul în regim liberal.

O altă calamitate a capitalei centrale. Zăpezile, formate în blocuri îngheţate de zeci de metri pătraţi dimensiune, scoboară treptat de pe acoperişuri ca nişte gheţari, şi se frâng treptat în capetele trecătorilor. Lucru ciudat, avalanşele de zăpadă ameninţă şi trotuarul Palatului Regal. Până acum nu s-au înregistrat poate morţi; în schimb trecătorii tăvăliţi pe trotuar şi sculându-se de jos în patru picioare pot fi văzuţi în fiecare zi pe toate uliţele, dându-se în spectacol.

Să nădăjduim însă că gropile din bulevarde se vor adânci îndeajuns ca să înghită tramvaie electrice întregi pline de lume şi caii şi trăsurile cu birjari şi muşterii cu tot. Şi să nădăjduim că, începând dezgheţurile, jumătate din locuitorii capitalei vor trece pentru o reparaţie parţială, la spital.
La aceste calamităţi mari trebuie adaos noroiul nocturn al Bucureştilor, spre deosebire de noroiul pur şi simplu. Domnul prefect Corbescu s-a gândit să înlesnească circulaţia pe mijlocul drumului, supunând viteza unui regim de observaţii. Într-un interviu acordat „Viitorului” noul prefect s-a plâns de puţina educaţie a unora dintre automobilişti, care cred că totul le este permis şi făgăduia că problema încurcăturii de trăsuri va fi obiectul studiului domniei sale.

La o singură circulaţie nu s-a gândit domnul Corbescu, o circulaţie poate că mai dificilă şi mai primejdioasă decât a trăsurilor, la circulaţia pietonilor şi, ca să zicem aşa, la circulaţia lor sufletească. Accesul străzilor a ajuns un eroism pentru o femeie, neînsoţită de un domn însoţit de un baston; căci pe lângă femeile care exploatează din punct de vedere profesional impertinenţa trecătorilor, sunt femeile care nu se dedau cu sportul surorilor lor, femei măritate, fete, copile. Acestea au nevoie de protecţia prefecturii împotriva cetelor care cutreieră oraşul şi a indivizilor izolaţi. Domnul Corbescu îi va cataloga, ca şi noi, între bărbaţii lipsiţi de creştere, dar atât nu ajunge. Pentru că domnia sa pare dispus să înţeleagă că cetăţenii capitalei trebuiesc să facă dovadă şi de o purtare liniştită pe lângă prezenţa lor pe subt felinare şi în faţa magazinelor de mode, îi atragem în special atenţia asupra liberei circulaţii a trotuarelor.

Negreşit că un băţ, un pumn solid şi câteva părechi de palme fac repede dreptate în colţul unei uliţi şi dezleagă cu o regretabilă dar utilă eleganţă conflictele ambulante. Dar rasa muschetarilor s-a rărit şi nu întodeauna se desprinde din public apărătorul aşteptat de către femeia onestă, acostată de dulăi.

Noi am asistat la scene extraordinare pe trotuarul Bucureştilor, când sergentul chemat în ajutorul unei doamne insultate lua partea derbedeilor şi acţiona la hazul general. Domnul Corbescu are toată latitudinea să-şi dreseze în special agenţii şi vardiştii, care să poată fi solicitaţi cu încredere de femeile aflate fără apărare în faţa obrăzniciei haimanalelor cu sau fără blană. Ar fi de dorit ca o ordonanţă să intervie cât mai neîntârziat în această privinţă.

Dar calamităţile Bucureştilor sunt nenumărate. Să punem deocamdată punct şi să aşteptăm.

Până atunci se recomandă trecătorilor să umble pe mijlocul drumului când se tem de zăpadă şi să se întoarcă pe trotuare când se tem de gropi şi trăsuri. Poate că între aceste două primejdii să se poată strecura.
Evident că recomandaţia cea mai folositoare va fi ca publicul să stea acasă. Ce folos însă, că acolo îi ameninţă o nouă calamitate: vizita bandiţilor mascaţi sau deghizaţi în agenţi de poliţie…

1914
Preluare din
Tudor Arghezi, Opere vol. 4 (1914-1918), Ediţie îngrijită şi note bibliografice de Mitzura Arghezi și Traian Radu, prefaţa de Eugen Simion. Editura Academiei Române și Univers Enciclopedic – 2013

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Tudor Arghezi 9 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.