Procesul comisarului şef Mureşan, fost adjunct al IPJ Cluj şi fost şef la Serviciul Circulaţie, continuă să curgă la Curtea de Apel Cluj. Mureşan este acuzat de către procurori de fals în înscrisuri şi înşelăciune, conform „Cotidianului transilvan”. Judecătorii vor trebui în Dosarul 754/33/2013 de la Curtea de Apel Cluj să decidă dacă comisarul se face vinovat sau nu de 11 infracţiuni: două infracţiuni de înşelăciune, cinci infracţiuni de fals în declaraţii, raportat la declaraţiile de avere, două infracţiuni de fals material în înscrisuri oficiale şi două infracţiuni de uz de fals. Acuzaţiile se leagă în principal de modul în care comisarul Mureşan a obţinut un credit de apoape 250.000 de euro, deşi veniturile sale erau mult sub normele acceptate bancar pentru o asemenea sumă.
Luni a avut loc o nouă înfăţişare în proces, fiind audiaţi ca martori o serie de persoane precum Helian Redai, Lupaş Cirpian, Mariş Cosmin sau Popa Călin. Acestea au povestit despre afacerile imobiliare ale familiei Mureşan şi despre sume ameţitoare de bani date împrumut către Mureşan Alexandru şi Mureşan Xenia Melinda. Nu intrăm în detalii şi în complicatele ecuaţii imobiliare. Notăm strict faptul că unii dintre martori au povestit cum au virat sume de zeci de mii de euro tocmai în contul comisarului Mureşan, FOST ADJUNCT AL IPJ Cluj, sau cum negociau şi puneau la cale business-uri imobiliare în casa lui Mureşan, cu acesta de faţă. În ciuda faptului că Mureşan declara anterior în declaraţia sa de avere că sumele sunt împrumuturi, martorii au nuanţat ideea spunând că sunt sume pentru terenuri, pentru afaceri imobiliare, şi nu împrumuturi. În aceste condiţii, apărarea comisarului Mureşan, care susţinea că nu cunoaşte nimic legat de afacerile imobiliare care erau strict apanajul soţiei sale, s-a cam dus pe apa sâmbetei!
Dincolo de aceste aspecte halucinante povestite de martori rămân o serie de întrebări la care noi, media, nu putem oferi răspunsuri, acestea trebuind găsite eventual de procurori:
– Dacă la nivel guvernamental e agitaţie mare legată de economia neagră/gri şi de nefiscalizarea unor servicii, dacă inspectorii ANAF sunt atât de preocupaţi de număratul cearceafurilor de la hoteluri şi al feţelor de masă de la restaurante pentru a fiscaliza corect activitatea, dacă tot ne facem griji de fiscalizarea amărâţilor din piaţă care vând o legătură de pătrunjel, cum spuma mărilor se poate ca persoane fără nici un venit declarat oficial să împrumute alte persoane fizice, funcţionari publici, cu sute de mii de euro, fără ca nimeni să nu se sesizeze, fără ca nimeni să nu îşi pună întrebarea “De unde ai tu nene o sută de mii de euro?!”.
– Cum e posibil ca un funcţionar public, poliţist, adjunct de Poliţie judeţeană să primească împrumut sau ca şi cotă parte pentru anumite tranzacţii imobiliare sute de mii de euro de la terţe persoane fizice, ÎN CONTUL SĂU BANCAR? Nu vorbim de cămătărie, pentru că nu s-a perceput dobândă! Nu vorbim de dare de mită, de taxe de protecţie, de sume pentru a face sau a nu face anumite lucruri din postura de funcţionar public, de adjunct al Poliţiei! Dar despre ce vorbim?! A găsit familia Mureşan samaritenii Clujului? Care i-au împrumutat cu sute de mii de euro pentru afaceri imobiliare care însă nu s-au concretizat niciodată?!
– Oare cum de în urmărirea penală a comisarului Mureşan nu s-au verificat conturile şi tranzacţiile bancare ale acestuia. Cum de nu s-a descoperit ceea ce acum un martor a afirmat, şi anume că i-a virat comisarului Mureşan, adjunct al IPJ Cluj, în contul personal câteva sute de mii de euro? Sună a spălare de bani, a primire de mită… Poate. Dar cu siguranţă era mai simplu a se dovedi astfel că Mureşan ştia de afacerile soţiei decât cu martori care declară că ei ştiu că Mureşan nu ştia!
De asemenea, nu putem să nu notăm un cerc care se învârte în jurul unor poliţişti sau foşti poliţişti. Comisarul Mureşan, adjunct al IPJ, apoi, coincidenţă, îl avem pe Călin Popa (fost poliţist), care intră în combinaţii imobiliare cu familia Mureşan şi îi împrumută pe soţii Mureşan cu sute de mii de euro. Apoi, altă coincidenţă, nu trebuie uitat că marea majoritate a actelor notariale erau făcute la Cabinetul Notarial SV Buduşan, soţia fostului poliţist Mihu Buduşan, la firma căruia de altfel Popa Călin era şi angajat. În fine, altă coincidenţă, comisarul Mureşan obţine creditul cercetat de procurori şi apoi trimis spre judecare taman la BRD. Taman unde director regional era Ovidiu Ghica. Acesta a fost în perioada anilor 2006-2009 şef la Divizia Retail Cluj a BRD (linie care se ocupa direct de cordarea creditelor către prsoanele fizice). A absolvit atât UBB Finanţe Bănci, cât şi Academia de Poliţie Ioan Cuza. Ghica a lucrat timp de 10 ani ca ofiţer în cadrul IPJ Mureş şi IPJ Cluj, iar apoi a trecut în sectorul privat, fiind director comercial Grandemar SA. Apoi, în 2003 Ghica trecut la BRD Groupe Societe Generale, unde a activat până în 2009, când a plecat din bancă. În lumea bancară clujeană se afirmă că plecarea lui Ghica s-ar fi datorat unor acuzaţii de fraudă. După plecarea lui Ghica de la BRD, acesta a activat în cadrul CR Firenze, iar în prezent este director sucursală la Intesa Sanpaolo Bank Romania, sucursala Dorobanţilor. Unitate bancară care se află în clădirea Silver Business Center, clădire de birouri ombilical legată de preşedintele PDL Cluj, Daniel Buda. Soţia lui Ovidiu Ghica, Melania Ghica, a lucrat şi ea o perioadă în cadul MAI, fiind din 2006 şefa Serviciul Public Comunitar pentru Eliberarea Paşapoartelor Cluj. Apoi, surprinzător, în 2011, în plină guvernare PDL, cu Emil Boc în funcţia de prim-ministru, Melania Ghica este numită viceconsul în cadrul Consulatului General al României de la Barcelona. Acelaşi consulat unde cu doar câteva luni înainte de Melania Ghica aterizase pe post de consul, fără a face parte vreodată din Corpul Diplomatic, Cynthia Curt, febleţea fostului şef al PDL, edilul Clujului, Emil Boc. Ce de coincidenţe!
În aceste condiţii, de la începutul acestui an, întreaga apărare a comisarului Mureşan începe să se prăbuşească precum un castel de nisip. Întâi, magistratul Beatrice Birău de la Tribunalul Cluj a decis neînceperea urmăriii penale faţă de funcţionarii de la BRD responsabili cu acordarea creditului în valoare de 248.500 euro, din anul 2008. Anterior, Mureşan depusese o plângere penală împotriva funcţionarilor bancari, susţinând că aceştia i-au falsificat adeverinţa de venit şi nicidecum el. Magistratul a justificat respingerea plângerii prin faptul că singura persoană interesată în falsificarea documentului era chiar comisarul de poliţie, care singur a dus adeverinţa la bancă. Apoi, aşa cum am arătat zilele trecute, pe baza unor acte notariale, comisarul Mureşan, precum şi o parte din martori sunt departe de a nu avea habar de afacerile imobiliare ale soţiei comisarului Mureşan, în joc fiind tranzacţii imobiliare de un milion de euro, semnate chiar de comisarul Mureşan. (Lumini şi umbre în procesul cms. şef Mureşan. Inadvertenţe, minciuni sau amnezie?!).
Oricum, până la final, Justiţia clujeană va fi cea care va stabili dacă cele afirmate de procurori se dovedesc a fi fapte reale sau comisarul Mureşan va fi achitat de acuzele aduse de procurori.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.