CNA, paznic adormit la spitalul de nebuni

De la începutul anului 2017, CNA a devenit una dintre cele mai hulite instituții din România. Pus să administreze menajeria luptei politice, CNA a fost criticat de toată lumea. Principalele acuzații: forumul şi-a abandonat misiunea, nereușind să sancţioneze derapajele grave ale unor televiziuni, prin lipsa de reacție la acuzațiile de manipulare și dezinformare, sau ignorarea limbajului suburban de prin studiourile transformate în câmpuri de bătaie politică. Condusă de Laura Georgescu, un președinte aproape inexistent și trimis în judecată pentru fapte penale, instituția s-a transformat dintr-un arbitru în mingea luată la șuturi de echipele adverse. „O instituție nefuncţională, ineficientă şi chiar penibilă“ sunt doar câteva dintre calificativele primite de CNA, uneori chiar din interiorul său.

Cotidianul a încercat să verifice cum se văd acuzațiile din interiorul CNA și a vorbit cu doi membri ai forului: Monica Gubernat, PSD, și Valentin Jucan, PNL. Ambii au fost de acord că Legea audiovizualului trebuie modificată pentru a da mai multă substanță activității CNA.

– De ce nu se mai cere drept la replică?

– Valentin Jucan: În lege se spune clar că dreptul la replică nu poate fi comentat. Altfel, anulezi efectul dreptului la replică. De aceea, multe instituții nu-l mai cer, pentru că știu că nu are sens, ci din contră.

– Ce faceți cu informațiile televizate care se dovedesc neadevărate?

– V.J.: Radiodifuzorul are obligația legală de a proba. Evident că nimeni nu are pretenția ca o emisiune să se transforme în instanță, unde să se administreze probe. Dacă eu fac afirmația că ministrul X este corupt, trebuie să prezint o probă rezonabilă din care să se arate că această afirmație e făcută cu bună-credință.

– Putem stopa campaniile de dezinformare?

– V.J.: Rapoartele MCV sunt o oglindă a modului în care CNA și televiziunile s-au comportat. Cel mai des ne întâlnim cu solicitări care vin din zona justiției. Referendumul de demitere a președintelui Băsescu mi-a arătat că presa, dar și CNA sunt pe o traiectorie greșită. Presa, mai ales din cauza finanțatorilor, care folosesc jurnaliștii ca pe niște hiene. Plătit cu drepturi de autor, fără un viitor sigur, acestea îl fac pe omul de presă să urmeze indicațiile celui care-l plătește. Atacul împotriva justiției se încadrează la articolul 95 din legea audiovizualului. Consiliul poate decide retragerea licenței în cazul săvârșirii repetate: incitarea la acțiuni care au drept scop disoluția autorității de stat. Care este efectul acestor campanii zilnice de atâția ani? Disoluția autorității judecătorești! Dar nu se vrea.

– Jurnaliștii au cerut protecție după agresiunile din stradă. Au nevoie de ea?

– V.J.: Gestul reprezentanților unei televiziuni de a se adresa CNA pentru ca ziariștii din stradă să fie protejați este unul corect, dar ipocrit. Exact cei care erau în fața noastră sunt responsabili de ceea ce pățeau colegii lor în stradă, tehnicieni, reporteri, care nu au nimic de-a face cu deciziile editoriale luate de cei care apar seara la televizor. În primul rând, tu, ca jurnalist, care conduci o redacție, nu trebuie să-ți pui colegii în situația de a-și ascunde microfonul sau de a acoperi sigla postului. Nu poți doar să combați publicul care reacționează, trebuie să te analizezi și pe tine, cel care a luat unele decizii.

– De unde au pornit aceste probleme?

– V.J.: În 2010, vulnerabilitățile presei erau cuprinse în Strategia națională de apărare și arătau că unele campanii de presă denigrau instituțiile statului prin răspândirea de informații false și existau presiuni exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice. Presa a fost scoasă, ca vulnerabilitate, din actuala Strategie națională de apărare, dar trebuie să fie protejată. Și mă refer la modul în care este finanțată. Există un articol din Constituție care ar putea obliga presa să arate care este sursa finanțării, dar nu se regăsește în nicio lege.

– Care ar putea fi măsurile?

– V.J.: În primul rând, stabilești modul în care sunt plătiți ziariștii, pentru a fi independenți. Apoi, le oferi trusturilor de presă facilități, acces ieftin la sateliți, reducerea TVA. Am propus acel fond audiovizual, de ajutorare a mass-media, și nu putea fi privit ca un ajutor de stat. Presa nu mai trebuie să fie a unui parlamentar, care o folosește ca rampă, sau a unui finanțator, care se războiește cu DNA sau cu un judecător.

– Nu se mai plătește abonament Radio-TV. E bine sau rău?

– V.J.: Pe de o parte, e bine, pentru că modul de colectare a banilor era căpușat. Firmele de electricitate care strângeau banii luau un procentaj de până la 24%. Apoi, există o sumă de 100 de
milioane de euro, care se plimbă de la Guvern, prin conturile TVR, și ajunge la RADIOCOM. Cred însă că această acordare directă a banilor de la buget poziționează TVR în genunchi în fața Guvernului.

Despre limba română

V. Jucan: Nu vreau să minimalizez, dar e ca și cum am discuta la CNA despre cât de corectă a fost scrisă pe burtieră înjurătura! S-a folosit cratima? Poate că unele posturi chiar ar trebui sancționate atunci când fac repetat greșeli de limbă. Rolul televiziunii publice în apărarea folosirii corecte a limbii române este foarte mare, dar și în cazul educației adresate minorilor. Trebuie să facă programe pentru copii, într-o limbă română corectă și decentă, nu să importe programe traduse mizerabil.

M. Gubernat: Am avut o colaborare cu Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan“. S-a axat pe televiziunile de știri și nu s-au descoperit mari probleme. Că ai mâncat o literă, nu mi se pare o greșeală foarte mare. Colaborarea nu a fost abandonată, dar trebuie să vedem cum stăm cu bugetul.

Despre involuția CNA

„CNA a fost un for de idei, de legislație secundară, era un loc unde se discuta despre demnitatea umană, mai ales a copiilor, femeilor, despre limba română. În momentul în care politicul a intrat nu numai în sufrageriile oamenilor, ci și în bucătăriile și dormitoarele lor, oamenii de la CNA s-au implicat și ei. Au fost aleși oameni care erau membri ai unor partide, ceea ce nu înseamnă că nu mai sunt atașați de acele partide, chiar dacă la numire au renunțat la carnetele de membru de partid. CNA trebuie să reacționeze, dar el este acuzat că la un moment dat a fost implicat prea mult, alteori prea puțin sau chiar deloc. Probabil acuzele aduse acum Consiliului se „datorează“ și faptului că CNA este văzut ca o parte a autorității publice, și automat nu este privită cu încredere. CNA trebuie să fie restartat, oamenii din Consiliu trebuie aleși cu mai multă grijă, iar activitatea lor să aibă în vedere și valorile pentru care a fost creat acest Consiliu“, ne-a declarat Cristina Trepcea, fost membru CNA.

Președintele CNA, judecat

Președintele CNA, Laura Georgescu, a fost trimis în judecată de DNA, în iulie 2015, alături de fostul membru al CNA Narcisa Iorga, fostul primar al municipiului Piatra-Neamț Gheorghe Ștefan și fostul deputat și vicepreședinte al Camerei Deputaților Viorel Hrebenciuc. Laura Georgescu este acuzată de faptul că, în 2013, ar fi favorizat postul Giga TV, aflat în proprietatea lui Gheorghe Ștefan, dar și de elaborarea a 25 de sesizări cu date nereale, soluţionate prin sancţionarea a 11 posturi de televiziune, care s-au constituit parte civilă în cauză, cu suma totală de 2.296.200 de lei.
La ședința de judecată din octombrie 2016, Hrebenciuc și Ștefan și-au recunoscut faptele și au cerut ca procesul să fie judecat în procedură simplificată. Laura Georgescu și Narcisa Iorga au pledat în continuare „nevinovat“ și au cerut reaudierea celor 26 de martori din rechizitoriu, dar și chemarea în instanță a unora noi. Ele au cerut, de asemenea, să fie aduse ca probe și înregistrările din cele două ședințe ale CNA la care a fost discutat cazul postului Giga TV. Un nou termen în acest proces va avea loc pe 10 martie. (D.N.)

Critici la adresa CNA

– Raportul FreeEx 2013. „Unele instituții media folosesc abuziv dreptul la liberă exprimare pentru a intimida alte persoane / grupuri sociale / justiția / grupări politice. CNA a sancționat aceste numeroase abateri, însă nivelul amenzilor este mic și nu este în măsură a descuraja astfel de practici“.
– Iunie 2014. ActiveWatch și Centrul pentru Jurnalism Independent condamnă modificarea regulamentului de funcționare al CNA și restricționarea accesului publicului la ședințele care sunt publice, potrivit legii. „Restrângerea și condiționarea dreptului presei de a transmite sau de a difuza imagini din cadrul ședințelor nu au altă justificare decât teama membrilor de a lăsa publicul să le judece activitatea.“
– Iunie 2015. Fostul prim-ministru Adrian Năstase adresează membrilor CNA o scrisoare deschisă în care condamnă în termeni duri inacțiunea instituției în privința limbajului injurios și calomnios folosit în emisiunile televizate. „Pervertirea limbajului, în ultimii ani, este efectul, în primul rând, al lipsei dvs. de acțiune“.
– Ianuarie 2017. Raport MCV: „Deși hotărârile CSM sunt întotdeauna transmise CNA, nu s-au înregistrat progrese în ceea ce privește corectarea informației de către canalul care a lansat sau care a preluat atacurile“.

Acuzații în actuala criză politică:

– 17-19 ianuarie. Kovesi acuză CNA că nu se autosesizează în cazul înregistrărilor lui Sebastian Ghiță, fugit din țară și dat în căutare internațională, pe care le difuzează postul România TV, aflat în proprietatea lui Ghiță.
– Ianuarie. Protestatarii acuză CNA de inacțiune în privința posturilor TV România TV și Antena 3, care, în opinia acestora, manipulează pentru a servi obiectivelor politice ale patronilor, Ghiță și Dan Voiculescu.
– Pe 29 ianuarie, 45.000 de oameni, participanți la manifestația de protest, trece prin fața sediului CNA și scandează „Ați mințit poporul cu televizorul!“.
– Pe 31 ianuarie, CNA aplică amenzi de 100.000 de lei, 10.000 și 5.000 de lei posturilor România TV, B1 și Realitatea TV, pentru că difuzaseră acuzații nedovedite la adresa lui George Soros.
– Mobilizarea protestatarilor pentru a determina CNA să sancționeze mai dur RTV și Antena 3 se desfășoară pe Facebook, acolo unde există inițiativa „Gata cu minciunile“. Este vorba despre organizarea unei manifestații de protest la sediul CNA, pe 14 februarie. „În atenția CNA: Javrele ne mint părinții / Și voi stați ca nesimțiții“. (D.N.)

Componența CNA

Membrii CNA sunt numiţi, pentru un mandat de şase ani, de Parlamentul României, la propunerea Senatului (3), a Camerei Deputaţilor (3), a Preşedintelui României (2) şi a Guvernului (3). Ședințele CNA se pot desfășura doar în prezența a 8 din cei 11 membri.
Componența CNA: Laura Georgescu – președinte (propusă de guvernul Ponta), Răsvan Popescu – vicepreședinte (propus de Senat, susținut de PSD), Viorel Buda (propus de Camera Deputaților, susținut de PNL), Radu Călin Cristea (propus de guvernul Ponta), Florin Gabrea (propus de Președinție), Maria Monica Gubernat (susținută de PSD), Radu Herjeu (PSD), Valentin Jucan (PNL), Doina Rusu (PNL), Gabriel Tufeanu (propus de guvernul Ponta), Orsolya-Eva Borsos (propusă de UDMR).

– Instituția dreptului la replică mai funcționează?

– Monica Gubernat: Aici avem o problemă. Dacă oamenii nu solicită dreptul la replică, unii dintre colegi spun că, dacă nu-l solicită, noi de ce îl dăm? Unii dintre noi au considerat că e bine ca CSM și DNA să aibă un drept la replică, pentru că acele sesizări cuprind niște date tehnice pe care oamenii trebuie să le afle. Asta ajută la aflarea adevărului și la informarea corectă. (…) În ceea ce privește limbajul jurnaliștilor, intrăm într-un cerc vicios: dacă permitem unor politicieni să vorbească în modul în care vorbesc, atunci de ce să am pretenția de la media și tot așa…

– Minciuna cum se pedepsește?

– M.G.: Nu este definită clar. Cine stabilește că e manipulare, cine stabilește că e dezinformare? Regulile de bază spun că ești obligat să dai punctul de vedere advers, pentru ca omul să-și formeze liber propria opinie. Dacă noi reușim să pedepsim radiodifuzorii care nu urmează acest principiu, încet, încet, poate ne facem bine.

– Mai sunteți acuzați de cenzură?

– M.G.: Să vă dau un exemplu legat de cenzură, apropo de ONG-urile care trebuie să ne supravegheze activitatea. La un moment dat, am dat o amendă unui radiodifuzor, pentru că se foloseau termeni de lovitură de stat, de stat mafiot. Au sărit toate organizațiile, că CNA cenzurează, că inclusiv moderatorul acela are dreptul la opinie, și amenda a fost anulată în instanță. Acum iarăși au venit sintagmele de lovitură de stat, iar acum ONG-urile ne acuză că nu ne facem treaba, că nu vedem manipularea și dezinformarea. Eu ce să mai înțeleg, că e în funcție de radiodifuzor?

– Retragerea de reclamă poate influența atitudinea posturilor?

– M.G.: Am avut o propunere și urmează să ne întâlnim cu responsabilii editoriali ai televiziunilor de știri și să vedem ce putem ce putem face. E foarte simplu să isterizezi și radiodifuzorii au o vină. Să nu aveți impresia că sunt unii imparțiali.

– Trebuie apărați jurnaliștii?

– M.G.: Jurnaliștii au dreptul să ceară protecție de la instituțiile statului. Dar credeți că este corect ca jurnaliștii, indiferent de la ce post ar fi ei, să fie înjurați? Eu nu cred că este corect. Spiritele s-au inflamat foarte mult. Cine le inflamează? Pornind de la politicieni, care nu-și văd de pătrățica de care trebuie să se ocupe, până la radiodifuzori, iar jurnaliștii din stradă ajung să plătească.

– Consumatorul de media din dumneavoastră are nemulțumiri?

– M.G.: Am discutat că ar trebui să ne orientăm și spre emisiunile cu audiență mare, cu un limbaj suburban, cu prezentarea unor modele de viață considerate de succes. Nu poți prezenta la TV o amantă sau o soție care încep să se păruiască pentru un bărbat. Am propus mereu pentru astfel de emisiuni amenda maximă. Trebuie analizat și teleshopingul, unde se minte incredibil de mult, mai ales privind așa-zisele produse naturale, privind emisiuni de sănătate unde se spune că se tratează cancerul. Un post avea un fel de parteneriat cu o „biserică“ și spuneau că tratează cancerul și schizofrenia. Este atentat la siguranța națională.

CNA – țintă a protestelor

Cotidianul: Cum s-a ajuns ca strada să vă huiduie?

V. Jucan: Din cauza activității CNA din ultimii 15 ani. La început erau doar televiziuni generaliste, iar CNA a decis să aplice legea într-un mod blând și la momentul respectiv era cazul, pentru că eram și noi și ei la început. Odată cu apariția primelor posturi de știri, audiovizualul s-a împărțit în două: generalist și de știri, iar problemele au început să se agraveze. Acum ajungem la motivele huiduielilor: informarea corectă. Posturile de știri au început să devină platforme pentru unii politicieni care uneori folosesc aceste posturi pentru a se apăra de problemele pe care le au. În acest moment, CNA nu a intervenit conform legii, ci a preferat să continue în același fel, cu amenzi minime. Media amenzilor din 2015 a fost de 34 de mii de lei, când maximul este de 200 de mii de lei. Pentru un post puternic de știri, aceste sume sunt ridicole.

Cotidianul: CNA a devenit o țintă a protestelor. Cum vă simțiți?

M. Gubernat: Eu mă simt legată de mâini și de picioare, pentru că îmi dau seama că oamenii au dreptate. Soluția este foarte simplă: trebuie să venim la muncă. Dacă am veni la serviciu și ne-am face treaba, toate lucrurile acestea s-ar rezolva. Avem colegi care dau mai multe comunicate de presă decât prezențe în sală. Cel puțin, am făcut un prim pas, avem trei ședințe pe săptămână. Dacă noi nu rezolvăm în 6 luni o sesizare, ea nu mai poate fi discutată.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.