Colectarea masivă a datelor telefonice de către NSA, ilegală

Un tribunal american a declarat ilegală colectarea masivă de date telefonice de către Agenţia pentru Securitate Naţională (NSA), care invocă legea antiteroristă Patriot Act, ce face obiectul unei ample dezbateri în Congres pentru a fi eventual reformată. Cu acest prilej, agenţia France Presse reaminteşte că legile pe baza cărora s-a bazat NSA pentru a pune în aplicare programul respectiv de supraveghere „nu au fost interpretate niciodată ca autorizând ceva care să se apropie de amploarea supravegherii generalizate, discutate aici”, apreciază un tribunal de apel din New York într-un document de 97 de pagini.

Fără a judeca constituţionalitatea programului, tribunalul apreciază că el depăşeşte cadrul stabilit de Congres în faimosul „articol 25” al legii Patriot Act, votată numai în trei zile după atentatele de la 11 septembrie, şi care viza facilitarea supravegherii persoanelor suspectate de terorism, îndeosebi pe internet. NSA colectează continuu milioane de „metadate” de apeluri telefonice din SUA, adică durata lor, locul de unde s-a apelat, numărul chemat, ora, dar nu şi conţinutul lor.

După dezvăluirile din iunie 2013 făcute de fostul consultant al NSA Edward Snowden, a fost depusă o plângere de puternica asociaţie de apărare a libertăţilor – ACLU ( American Civil Union) – împotriva NSA, însărcinată cu interceptarea comunicaţiilor, şi a FBI, poliţia federală. ACLU şi alţi apărători ai libertăţilor apreciază că acest program constituie o violare masivă a vieţii private, fără a sprijini foarte mult blocarea terorismului. Aceste metadate pot furniza informaţii personale considerabile asupra „afilierilor civice, politice sau religioase” ale unei persoane sau chiar „dacă ea a avut, când a avut, o relaţie amoroasă”, a subliniat tribunalul. Potrivit curţii de apel, interpretarea potrivit căreia, în fapt, „guvernul sfidează orice principiu de limitare”, întrucât el ar putea, totodată, colecta „orice alte metadate din sectorul privat, inclusiv cele ale bilanţurilor financiare, de sănătate, şi comunicările electronice (inclusiv e-mailurile şi informaţiile de pe reţelele sociale) ale tuturor americanilor”.

Totodată, tribunalul a refuzat să admită o injoncţiune pentru a opri programul, argumentând că ea nu ar avea sens, întrucât legea ar urma să expire la 1 iunie. „Dat fiind că în joc sunt chestiuni de securitate naţională, apreciem prudent să se facă o pauză, pentru a permite Congresului să dezbată”. „Este vorba de o victorie evidentă a statului de drept”, a apreciat reprezentantul ACLU, Alex Abdo. „Tribunalul a respins teoria guvernului, potrivit căreia el poate stoca informaţii asupra noastră, pentru oricând ar avea nevoie în viitor” .
La ora actuală, în Congres, se dezbate această lege şi, dacă parlamentarii o lasă să expire la 1 iunie, se va pune capăt brutal programului strângerii metadatelor, dar va apărea un vid juridic care nelinişteşte o parte dintre ONG-uri, întrucât vor fi potenţial afectate numeroase alte programe.

Detractorii NSA din tabăra republicană, cât şi din cea democrată au aplaudat această decizie a justiţiei. „Această decizie este monumentală pentru cei ce iubesc libertatea”, a declarat senatorul republican Rand Paul, candidat la alegerile primare în vederea nominalizării ca reprezentant al republicanilor la prezidenţialele din 2016. Fosta sursă a WikiLeaks, Chelsea Manning, condamnat, în august 2013, la 35 de ani închisoare pentru că a transmis 700.000 documente confidenţilale siteului WikiLeaks şi a violat astfel Espionage Act, a calificat sentinţa ca „interesantă”. Reformiştii încearcă să facă votată până la 1 iunie o propunere de lege care ar pune capăt acestui program. Legea, numită USA Freeedom Act, trebuie dezbătută săptămâna viitoare în Camera Reprezentanţilor. Organizaţii precum Center for Democracy and Tehnology sau Brennan Center for Justice au pledat deja în favoarea ei. Dar prietenii, îndeosebi reublicani, din comunitatea informaţiilor rezistă şi militează pentru prelungirea programului, în timp ce preşedintele Barack Obama a anunţat că susţine proiectul de reformă. El pledează pentru „un mecanism alternativ, care să vizeze prezervarea capacităţile esenţiale ale programului, fără ca guvernul să poată conserva datele”, a amintit joi Edward Price, secretar adjunct însărcinat cu problemele de presă la Consiliul de Secutritate Naţională al Casei Albe. Apărătorii vieţii private sunt divizaţi. Unii apreciază că USA Freedom Act nu va reforma „decât modest” programele de supraveghere. Programul de colectare a datelor face obiectul mai multor plângeri. În 2013, un judecător federal din Washington a pus la îndoială întreaga lui constituţionalitate, apreciind că „aduce atingere vieţii particulare” pe baza unei tehnologii „quasi orwelliene”, dar sentinţa lui este contestată în apel.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.