Colecția de eșecuri ale DNA

DNA a înregistrat ieri un răsunător eșec prin decizia CCR de constatare a unui conflict constituțional între procurori și Guvern.

Anticiparea deciziei CCR i-a făcut pe cei de la DNA să claseze o parte din dosarul „Adoptarea Ordonanței 13“ și să decidă trimiterea restului cauzei către Parchetul General, care va trebui să ancheteze mai multe acuzații penale, printre care distrugerea de înscrisuri. Aceasta este doar cea mai recentă gafă a DNA, care în ultimii ani a reușit, din exces de zel, să înregistreze mult mai multe eșecuri. Dosare retrimise procurorilor și achitări în cauze răsunătoare sau anchete furibunde pentru prejudicii infime sunt doar câteva dintre fațetele acestor greșeli.

De departe cel mai răsunător rateu al DNA este cel al lui Marian Oprișan. Pe 23 decembrie 2015, Marian Oprișan și alți cinci inculpați din dosarul „Căprioara“ au fost achitați definitiv de ­Curtea de Apel Cluj. Procesul a durat aproape zece ani, timp în care Marian Oprișan a avut atârnat de numele său acuzația DNA.

Procurorii îl suspectau de abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri, fals şi uz de fals. Atât judecătorii de la Judecătoria Cluj-Napoca, cât și cei de la Curtea de Apel Cluj au stabilit că Marian Oprișan este nevinovat. Sentinţa este definitivă.

DNA a lovit şi în marea corupţie a „naşilor” de tren

Uriașa șpagă a nașilor de tren

Printre fabuloasele dosare instrumentate de binomul SRI-DNA se numără și cel al nașilor de tren, care au fost acuzați că au luat mită de la călătorii prinși fără bilet. Șpaga, demnă de a fi anchetată de DNA… doar 30 de lei. Mai mult a costat ancheta procurorilor decât valoarea mitei. Dar semnalul trebuia dat: „DNA veghează la liniștea ta!“.

Procurorii au întocmit peste 100 de dosare penale pentru controlorii de tren acuzați de luare de mită. În 2012, CFR a trecut printr-o adevărată criză de personal al controlorilor de tren, după ce procurorii DNA au făcut reținerile. Ulterior, fiecare controlor în parte a fost trimis în judecată într-un dosar distinct. Avocaţii celor vizaţi au acuzat că probatoriul împotriva suspecţilor era foarte slab ori chiar inexistent.

Conform anchetei procurorilor, conductorii de tren luau bani de la călătorii care circulau fără bilet, de regulă jumătate din valoarea tichetelor, iar transferul banilor de la conductori către superiorii lor se făcea în toaletele trenurilor. La Bucureşti, banii erau predaţi prin intermediul chioşcurilor de ziare sau de băuturi răcoritoare de pe peronul Gării de Nord. Procurorii susţin că şpaga ajungea până la nivelul revizorilor. Mulţi dintre şefii de tren şi conductorii vizaţi de anchetă au fost fie retrogradaţi pe posturi inferioare în cadrul CFR, fie forțați să părăsească sistemul.

Condamnare pentru 30 de lei

Unele dosare au fost finalizate, altele încă se judecă. Spre exemplu, cazul Mihaelei Antonela Miculeac, conductor de tren, care a fost judecată pentru infracţiunile de luare de mită şi abuz în serviciu. Procesul a început pe 11 decembrie 2014. Femeia a fost judecată pentru dobândirea, prin săvârşirea infracţiunii de luare de mită, a sumei de 30 de lei. Deși fapta este de „atac la siguranța națională“, având în vedere prejudiciul, pedeapsa care a fost dată în urma probatoriului administrat de procurori nu a fost tocmai blândă.

Femeia a fost condamnată la doi ani de închisoare pentru infracţiunea de luare de mită şi la un an şi șase luni de închisoare pentru abuz în serviciu. Cele două pedepse au fost contopite, astfel că inculpatei i s-a aplicat o condamnare de doi ani şi șase luni de închisoare. Magistraţii au decis ca pedeapsa să fie suspendată sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de doi ani şi șase luni.

Morții achitați

Alt chix al procurorilor DNA este cel prin care 32 de persoane din cadrul Primăriei Pașcani au fost inculpate pentru fapte de corupție. Potrivit rechizitoriului, în 1997 Primăria Paşcani şi SC Agrocomplex Lunca Paşcani, controlată de familia Pantazi, a încheiat un contract de închiriere cu privire la o suprafaţă de 60 de hectare.

Potrivit procurorilor, la nivelul anului 2007, Agrocomplex avea datorii de aproape un milion de lei la bugetul local. Pentru a scăpa de plata datoriilor, reprezentanţii societăţii au solicitat primăriei radierea debitului, invocând calamităţile naturale. Angajaţi ai primăriei au întocmit un referat prin care scuteau de la plată firma lui Pantazi, iar „după emiterea hotărârii CL, la data de 25 septembrie 2007, Serviciul Finanţe Publice Locale Paşcani a procedat la ştergerea datoriilor în sumă totală de 962.950 lei. Dintre acestea, 15.000 lei era debitul curent, iar 947.950 lei erau penalităţile.

La data de 29 octombrie 2007, Prefectura a solicitat Tribunalului Iaşi anularea ca nelegală a hotărârii respective. Justiţia a suspendat hotărârea de CL prin care se radiaseră datoriile, însă angajaţii primăriei nu au reînscris debitele firmei lui Pantazi, iar dreptul primăriei de a solicita banii s-a prescris. Prejudiciul calculat a fost de 480.000 de euro. Doi dintre inculpaţi au recunoscut faptele în timpul cercetărilor şi au semnat acorduri de recunoaştere pentru un an, respectiv opt luni de închisoare cu suspendare. Printre cei achitaţi se numără Dumitru Pantazi, edilul-şef din Paşcani, dar şi Florin Constantinescu şi Neculai Răţoi, foşti parlamentari. Ultimul dintre aceștia a decedat în timpul procesului. Tot în timpul procesului au mai murit alte două persoane: Constantin Cojocaru – fost consilier local – şi Cristinel Vîngă – fost angajat al Finanţelor din Paşcani. Dintre cele 32 de persoane trimise în judecată, doar cele care au recunoscut comiterea faptei au fost condamnate. Ceilalți au fost achitați.

Lotul Gala Bute, eliberat din cauza unei erori a procurorilor

După ce procurorii DNA i-au trimis în judecată la Înalta Curte pe Rudel Obreja, Cornel Resmeriță, Ștefan Lungu și Gheorghe Nastasia în dosarul Gala Bute, magistrații i-au pus în libertate pe inculpați din cauza unei gafe comise de procurorii Direcției Naționale Anticorupție. Înalta Curte de Casație și Justiție și-a declinat competența în acest caz, deoarece nu s-au îndeplinit anumite condiții, și anume, Elena Udrea și Ion Ariton foști miniștri în guvernarea PDL, nu primiseră la momentul respectiv aviz favorabil pentru începerea urmării penale și ridicarea imunității de către Parlament. Judecătorul ÎCCJ Maricela Cobzariu, care primise spre soluţionare referatul DNA cu propunerea arestării lui Rudel Obreja, a invocat din oficiu excepţia lipsei competenţei materiale de judecare în acest caz. Magistratul a invocat această excepţie după ce a întrebat în sala de judecată dacă în acest caz există vreun aviz de începere a urmăririi penale a vreunui actual sau fost ministru. După ce anchetatorii DNA prezenţi la şedinţă au arătat că s-au solicitat avize în această cauză, dar că ele nu au fost emise încă, judecătorul le-a răspuns că într-un astfel de context competenţa nu revine ÎCCJ, ci unei alte instanţe. Astfel, cei patru, neavând calitate de demnitari, nu puteau fi judecați de instanța supremă, astfel că au fost puși în libertate.

Divulgarea identității martorului

Altă gafă, de data aceasta uriașă, a fost făcută în dosarul fostului ministru Gabriel Oprea. Un denunțător sub acoperire a fost dat în fapt de procuror, care nu i-a protejat identitatea. În pagina a doua a rechizitoriului, procuroarea Florentina Mirica spunea: „Prezentul dosar s-a constituit în baza denunţurilor penale formulate de trei funcţionari din cadrul Ministerului Afacerilor Interne – Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă, cu pseudonimele «Ionescu Claudiu», «Mihalcea Ionel» și «Manea Victor», care au solicitat şi au primit acordarea statutului de martor ameninţat şi protejarea datelor de identitate“.

La pagina 58 a documentului, cele trei nume fictive nu mai sunt aceleaşi. În locul numelui fictiv Ionescu Claudiu apare Boțilă Cosmin, adică o persoană reală. O altă gafă este reprezentată de faptul că apare funcţia reală, și anume şeful structurii de control a DIPI.

Într-unul din dosarele lui Ghiţă, procurorii au încurcat un martor cu un inculpat

Ori martor, ori inculpat

Dosarul lui Sebastian Ghiță privind afacerile din Prahova a fost retrimis la DNA pentru că procurorii au încurcat borcanele. Liviu Tudose a reclamat că declaraţia care i-a fost luată pe când era martor se regăseşte în continuare în dosar, deşi acum calitatea sa e de inculpat. Este de noaptea minții. Disperarea de a preda pe bandă rulantă dosare de megacorupție atrage după sine rateuri. Ca urmare a deciziei instanţei, procurorii trebuie să înlăture de la dosar această declaraţie şi, eventual, să îl citeze din nou pe Tudose pentru a-l audia, în calitatea de inculpat.

Cazul Chelaru, gaură de 3,5 miliarde la buget

La 13 noiembrie 2005, Direcţia Naţională Anticorupţie a organizat un flagrant în urma căruia ofiţeri de poliţie au fost acuzaţi de dare, luare de mită şi trafic de influenţă. După doi ani de judecată şi după multe controverse, toţi au fost achitaţi. O căruţă de bani publici s-a dus pe Apa Sâmbetei. Este vorba de cazul Chelaru.

Întocmit la 15 noiembrie 2005, dosarul penal 221/P/2005 aducea în faţa instanţei cinci persoane. În urma autodenunţului subofiţerului de poliţie Ioan Ciubotaru (angajat la Serviciul de Evidenţă a Persoanei Piatra Neamţ), procurorii au început urmărirea penală a lui Mircea Preda Chelaru (fiul generalului Mircea Chelaru), Dumitru Scutaru, Anca Scutaru, chestorul Lazăr Cârjan şi comisarul-şef Silviu Luncaşu. Conform unor surse din interiorul DNA, pentru instrumentarea dosarului s-au cheltuit 3,5 miliarde de lei vechi.

Plata polițelor prin DNA

Procurorul DNA Viorel Cerbu, cel care l-a trimis in judecată pe Mircea Chelaru, a fost cercetat la rândul lui de un alt magistrat. Este vorba despre Ioan Ciofu, care în octombrie 2006 a fost deferit justiţiei de Cerbu pentru acte de corupţie. Înainte de a fi detaşat la DNA, Cerbu a activat ca magistrat la Parchetul Curţii de Apel Bucureşti, unde a fost cercetat de Ciofu pentru reţinere nelegală, cercetare abuzivă şi abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. Ciofu i-a dat NUP colegului său de breaslă la data de 29 martie 2006. După două luni, Cerbu a fost detaşat la DNA, acesta solicitând ascultarea telefoanelor lui Ciofu. Interceptările telefonice comandate de Cerbu au fost făcute înainte ca împotriva lui Ciofu să fie începută urmărirea penală.

Restituiri celebre

„Dosarele restituite“ se înscriu și ele la capitolul eșecuri ale procurorilor. Odată ajunse pe masa judecătorilor, aceste cauze sunt retrimise la cei care le-au întocmit, „pentru completarea anchetei“. Motivele care duc astfel de anchete în impas țin fie de incompetență, fie de rea-credință.

Ludovic Orban a fost scos din cursa electorală pentru Primăria Capitalei de către DNA în urma unui denunț făcut de afaceristul Tiberiu Urdăreanu, după ce acesta fusese reținut de procurori. Orban a fost trimis în judecată, fiind acuzat de săvârșirea infracțiunii de folosire a influenței în scopul obținerii de foloase necuvenite. Conform DNA, pe 1 martie 2016, Ludovic Orban l-ar fi contactat pe omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu, căruia i-a cerut ajutor financiar pentru campania electorală locală din vara acelui an. Procurorii au susținut că la acea dată Orban s-ar fi întâlnit cu Urdăreanu acasă la acesta, unde politicianul i-a spus că are nevoie de 50.000 de euro „cash“ pentru propria lui campanie electorală, bani ce ar fi urmat să ajungă la diferite posturi TV. Ulterior, pe 20 martie 2016, cei doi s-au reîntâlnit, iar Orban și-a reînnoit cererea, menționând că are un buget de campanie mic și că vrea „să aibă canale deschise“ la anumite posturi de televiziune. Denunțul lui Urdăreanu l-a trimis pe Orban în fața judecătorilor, iar pe denunțător l-a scăpat de un dosar penal. Orban și-a retras candidatura și a luat calea sălilor de judecată. Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus însă achitarea lui Orban, în primă instanță.

O altă eroare a DNA pare a fi și dosarul Olguței Vasilescu. Actualul ministru al Muncii a ajuns în atenția procurorilor tot în urma unui denunț al omului de afaceri Tiberiu Urdăreanu. Acesta le-a declarat procurorilor că, în calitatea sa de primar al Craiovei, Vasilescu i-ar fi solicitat o sumă importantă de bani ce ar fi urmat să o utilizeze pentru o lucrare edilitară. În primăvara anului 2016, pe 30 martie, Olguța Vasilescu a fost audiată la sediul DNA, de unde a fost scoasă cu cătușe la mâini și încarcerată pentru 24 de ore. Atunci, ea a fost acuzată de „luare de mită, spălare de bani și trafic de influență în scopul obținerii de bani, bunuri sau foloase necuvenite“. După expirarea ordonanței de reținere a fost plasată în arest la domiciliu. Ulterior, pe 19 iulie 2016, Olguța Vasilescu a fost trimisă în judecată sub acuzațiile de luare de mită – patru infracţiuni, folosirea autorităţii sau influenţei în scopul obţinerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite – două infracţiuni, plus alte două infracțiuni de spălare de bani. Procesul acesteia și-a urmat cursul până pe 15 decembrie 2016, când instanța a dispus restituirea întregului dosar la DNA. Atunci, judecătorii au constatat nereguli în dosar: multe dintre probele adunate de anchetatori sunt nule, iar inculpatei Vasilescu i s-a încălcat dreptul la apărare.

Un alt caz în care Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus restituirea dosarului la Direcția Națională Anticorupție este cel al fostului democrat-liberal Ioan Oltean. Trimis în judecată, în 2016, sub acuzația de complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, Oltean s-a aflat în centrul unui scandal imens, acuzat că, alături de fosta președintă a ANRP Crinuța Dumitrean, ar fi acordat despăgubiri supraevaluate într-un dosar pentru un teren din Pitești. Ocazie cu care s-a produs un prejudiciu de circa o sută de milioane de lei. A fost un dosar complicat, în care alături de cei doi au mai fost trimiși în judecată încă opt inculpați, în general foști membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din ANRP. Restituirea întregului dosar la DNA a fost motivată de judecători prin faptul că rechizitoriul pe baza căruia Oltean et comp. au fost trimiși în judecată era incorect întocmit de procurorii care au instrumentat ancheta. La DNA s-a întors și dosarul în care Mădălin Voicu, ­Nicolae Păun şi Gelu Diaconu au fost trimiși în judecată. Acuzați de comiterea unor infracțiuni legate de modul în care s-au cheltuit fondurile europene destinate integrării sociale a romilor, cei trei au fost trimiși în judecată pe 18 iulie 2016, pentru abuz în serviciu.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.