Moştenirea Contelui de Paris va fi vândută la licitaţie, în 29 şi 30 septembrie, la Casa Sotheby’s din Paris.
200 de tablouri, mobile şi amintiri istorice, restituite moştenitorilor Contelui şi Contesei de Paris de o decizie a Tribunalului, anul trecut, vor fi oferite în această vânzare publică.
În 1975, Contele a dorit să pună la adăpost o parte a patrimoniului artistic familial, încredinţându-l Fundaţiei Saint-Louis pe care a creat-o împreună cu numeroşii săi veri, pentru a gestiona castelul Amboise, capela regală de la Dreux, ruinele castelului Bourbon l’Archambault şi alte câteva monumente ale familiei.
Tribunalul a declarat nulitatea acestei donaţii
După decesul Contelui de Paris şi apoi al soţiei sale, în 2003, ceea ce a rămas din averea Familiei d’Orléans trebuia împărţit între 11 moştenitori – 9 copii încă în viaţă şi doi nepoţi – lucru practic imposibil.
Astfel, cele 200 de obiecte de artă, al căror preţ a crescut considerabil în ultimii ani, vor fi scoase la licitaţie.
Printre ele se detaşează câteva piese atât pentru valoarea lor istorică, cât şi pentru importanţa estetică.
O acuarelă de Carmontelle, datată 1780, este o scenă plină de spontaneitate, într-o ambianţă amintind oarecum de descrierile Contesei de Ségur. Sunt prezentaţi Louis-Philippe, duce d’Orléans, în centrul compoziţiei, însoţit de soţia sa morganatică, Doamna de Montesson. Celălalt personaj masculin este Ducele de Chartres, viitorul Philippe Égalité, având-o în faţa lui pe soţia sa, Marie Adélaïde de Bourbon-Penthièvre. Una dintre puţinele prinţese din acea epocă care a scăpat de ghilotinare. În spatele ei, se află amanta Ducelui de Chartres, Doamna de Genlis, nepoată a Doamnei de Montesson, care va deveni mai târziu guvernanta copiilor Ducelui de Chartres. Sunt pictate, de asemenea, trei doamne de companie, Marchiza de Polignac, Madame de Clermont şi Madame de Blot.
Deşi au trecut peste două secole de când a fost pictată, acuarela, estimată între 300.000 şi 350.000 de euro, nu şi-a pierdut farmecul.
Piesa-far a vânzării este însă Portretul Ducesei d’Orléans, mama lui Louis-Philippe, semnat de Madame Vigée-Lebrun, estimat la 1.800.000 de euro.
“Este prima versiune a artistei şi, deci, cea mai spontană. Portretul este pictat pe lemn, nu pe pânză, ceea ce îi măreşte valoarea. Este o delicateţe extraordinară în detaliile mâini, în transparenţa veşmintelor, în expresia privirii”, explica Pierre Etienne, directorul departamentului Tablouri vechi de la Sotheby’s, citat de Le Figaro.
Alte opere de Carmontelle vor fi propuse în cele două seri de licitaţii. Una dintre ele, cunoscută în toată lumea, este guaşa reprezentându-i pe Nobilii Ducelui de Orléans în ţinuta Casei de Orléans.
Estimată la 350.000 de euro, guaşa a fost copiată în secolul al XIX-lea pe pânză şi conservată la Muzeul Nissim din Camondo.
Alte patru acuarele de Carmontelle au preţuri cuprinse între 30.000 şi 100.000 de euro. Istoria acestor piese este destul de misterioasă. Se pare că ele au ajuns în patrimoniul regal datorită Ducelui d’Aumale, unul dintre fiii lui Louis-Philippe şi, probabil, au fost dăruite unuia dintre nepoţii săi, primul Conte de Paris sau Ducele de Chartres.
Licitaţia de la Sotheby’s este o ilustrare a tuturor iluştrilor înaintaşi ai familiei.
Primul dintre ei este Henric al IV-lea (1553-1610), cel care inaugurează dinastia Bourbonilor, prezent în licitaţie de cinci ori, datoriră Portretului său, realizat de Pourbus (1569-1622), estimat la 30.000 de euro, copiei acestui portret, unei statui ecvestre, unei plăci de alabastru şi unei miniaturi.
Fiul lui cel mare, Ludovic al XIII-lea, este portretizat în armură de Philippe de Champaigne (1602-1674). Tabloul, estimat la 700.000 de euro, provine din reşedinţa Toulouse, actuala Bancă a Franţei. Mai recent, el decora scara conacului Coeur-Volant, reşedinţa cumpărată de Contele de Paris la Louveciennes când s-a întors din exil, în 1950.
Louis-Philippe este prezent şi el, într-un portret făcut la câteva zile după naştere de Lépicié, lucrare estimată la 200.000 de euro. Al doilea Portret al său, la 60 de ani, destul de marţial, este semnat de Baronul Gros (1771-1835) şi este estimat la 30.000 de euro.
Amintirile istorice reprezintă aproape un sfert din colecţie. Cea mai spectaculoasă dintre ele este un Album de desene, provenind din biblioteca regelui Louis-Philippe de la castelul Neuilly. Este atribuit lui Ludovic al XIV-lea care l-ar fi oferit fiului său, Contele de Toulouse, străbunic al lui Louis-Philippe. Autenticitatea lui este confirmată, dar experţii încearcă să-i descopere toate secretele. Organizatorii speră că preţul se va ridica la 2 milioane de euro.
Două Colane ale Ordinului Saint-Esprit, cel al lui Louis-Philippe când era numai Duce de Orleans şi cel al fiului său Ferdinand, duce de Chartres, sunt evaluate la 300.000 de euro fiecare.
Urmează o serie de acuarele pictate de Prinţul de Joinville, cel de al treilea fiu al lui Louis-Philippe, care surprinde detalii ale vieţii familiei sale, fie la un bal, fie în ocazii protocolare.
O Canapea din lemn sculptat şi aurit, provenind tot din sufrageria reşedinţei Contelui d’Orléans, din Paris, poartă semnătura celebrului ebenist Jacob. Pe ea s-au aşezat toţi membrii Familiei d’Orléans, timp de trei generaţii. Ei nu ştiau însă că această piesă de mobilier provenea de la Versailles. Descoperirea a fost făcută de experţii casei Sotheby’s şi a ridicat preţul la 250.000 de euro.
Majoritatea acestor piese, cu excepţia Portretului Ducesei d’Orléans de Madame Vigée-Lebrun, a Portretului lui Ludovic al XIII-lea de Philippe de Champaigne şi a registrului de cheltuieli al Castelului Amboise, au obţinut certificat de export. Ele ar putea părăsi deci Franţa, dacă muzeele nu-şi vor exercita dreptul de preempţiune.
Portretul Ducesei d’Orléans şi cel al lui Ludovic al XIII-lea, evaluat la un milion de euro, vor fi achiziţionate de Banca Franţei.
Acuarela de Carmontelle, reprezentand Familia d’Orleans, datata 1780, estimata la 350.000 de euro
Amatori de artă, colecţionari, jurnalişti se întreabă dacă cele două piese vor intra în seifurile Băncii sau vor fi expuse într-un muzeu, considerând totuşi că nu este rolul Bancii Franţei să se substituie obligaţiilor Statului de a salva patrimoniul naţional.
Philippe de Champaigne, Ludovic al XIII-lea
Un Bust istoric, la casa “Drouot”
În cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului, Casa de licitaţii şi-a deschis în mod excepţional porţile.
Publicul a putut admira unul dintre cele mai importante portrete realizate de Antoine Coysevox în 1677, Bustul lui Jean-Baptiste Colbert.
Portretul Ducelui de Chartres, fiul lui Louis-Philippe, de Horace Vernet – 100.000 de euro
Clasat monument istoric în 1937, bustul, lucrat în marmură de Carrara, nu poate părăsi teritoriul ţării. Estimarea lui, de 3 milioane de euro, se datorează faptului că, dincolo de importanţa lui istorică, portretul are şi o provenienţă regală.
Sixte-Henri de Bourbon-Parme, proprietarul lucrării, este descendent în linie directă, prin tatăl său, al lui Ludovic al XIV-lea, iar pe linie maternă, al lui Jean-Baptiste Colbert. Proprietar al Castelului Lignières el destinează suma obţinută din vânzarea acestui portret restaurării edificiului.
Acuarela de Francois d’Orleans
Portretul a ajuns la Castelul Lignières, construit între 1654 şi 1660 de François Le Vau, în 1700, când domeniul Sceaux, al fiului lui Colbert, a fost vândut Ducesei de Maine.
În aprilie 2010. bustul lui Colbert s-a întors la Sceaux unde a fost expus până luna aceasta.
Coysevox a realizat trei portrete sculptate ale lui Colbert. Ultimul îl prezintă în plină glorie, când era Controlor general al Finanţelor, Secretar de Stat al Casei Regale, Secretar de Stat al Marinei şi Supraintendent al Clădirilor, Artelor şi Manufacturilor. Colbert a fost un înfocat apărător al artelor, literelor şi ştiinţelor.
Colbert, sculptura de Coysevox
Particularitatea Portretului expus la Drouot constă în faptul că a fost realizat în timpul vieţii modelului. Este mai expresiv şi cel mai detaliat dintre cele trei versiuni.
Realizată din proprie iniţiativă de sculptor, care dorea să se afirme, opera a fost prezentată Academiei de Pictură şi de Sculptură. Lucrarea a plăcut atât de mult, încât a fost dăruită importantului ministru în 1677. De atunci ea a rămas în colecţia descendenţilor lui Colbert.
Piesa va fi pusă în vânzare în 14 noiembrie.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.