Comisarul Pintea recunoaşte paternitatea înregistrărilor sale clandestine, dar cere pedepsirea jurnaliştilor

Halucinant! Comisarul-şef Cristian Pintea recunoaşte “paternitatea” înregistrărilor audio de pe telefonul primit gratuit de la o firmă fantomă, telefon pe care l-a utilizat abuziv şi pe care a înregistrat tot ce mişca în preajma sa: râul, ramul, colegi, şefi, amante, prieteni penali, ofiţeri. În birourile IPJ, în birourile IGPR, pe coridoarele IPJ. Mai mult, a pozat şi ecranul unităţii sale PC de la serviciu şi a salvat mailurile de serviciu primite, direct pe telefon. Halucinant întrucât, indirect, Pintea a recunoscut paternitatea convorbirilor, făcând plângere penală pe art. 226 CP împotriva ziariştilor de la Cotidianul Transilvan. Infracţiuni ce aduc atingere domiciliului şi vieţii private, zice el.

Comisarul-şef Cristian Pintea, fost adjunct al unui Inspectorat Judeţean de Poliţie, comisar-şef de poliţie, o fi te pomeneşti un simplu om, şi nu funcţionar public cu rang special. Adjunct de IPJ Cluj la momentul în care realiza înregistrările. Cum sunt doar doi în judeţul Cluj! Un şef al Poliţiei care îşi înregistra superiorii în birourile lor. La fel şi pe colegi. În zone de securitate specială. Şi înregistra inclusiv secrete de serviciu: pregătiri de acţiuni, nume, date concrete, dosare, acţiuni! Iar discuţiile nu erau despre creşterea pomilor fructiferi, ci despre cum se aranjează dosarele, despre cum Pintea ştia că completul de judecată nu îi e favorabil, despre cum Pintea punea terţi să ameninţe martori în Dosarul Todea. Despre cum Pintea omisese să declare bunuri în declaraţia de avere. Despre cum Pintea făcea şi desfăcea adjuncţi de IPJ Cluj. Despre cum Pintea se declara prieten pe viaţă şi îl felicita pe arestatul Bene pentru mârşăvia de a ucide o publicaţie online, în timp ce tocmai Bene era cercetat de Poliţia clujeană şi peste doar câteva luni urma să fie săltat de DNA. Despre cum Pintea, printre dulcegării cu o altă persoană publică, un primar, înalt demnitar public, explica cum îl va executa pe X cu dosar penal şi cerea primarului să ridice dosare. Ori despre cum Pintea, printre alte dulcegării, explica cum îşi va trimite în timpul serviciului, pe coclauri, subalternul, soţul primarului, pentru ca el să poată merge la o cafea la primar! Ori despre cum Pintea, printre alte dulcegării, radiografia situaţia Poliţiei clujene, instituţie publică şi făcea caracterizări ale conducătorilor ei, cu referiri directe la probleme de servici! Sub masca ingerinţei în viaţa privată, publicul nu trebuie să afle aceste aspecte ce ţin de un ales şi un funcşţionar public cu funcţie înaltă în Poliţie?! Nu e doar dreptul presei, ci e OBLIGAŢIA ŞI MENIREA presei să prezinte aceste lucruri! Pentru aceasta există presa. Să aducă la cunoştinţa publicului aceste situaţii. Pentru acestea există conceptul de libertate de exprimare, de interes public, de persoană publică, de instituţie publică, de înalt funcţionar public, de funcţionar public cu statut special! Lucruri explicate şi garantate în UE!

Înregistrări ce lesne pot arunca în aer IGPR, IPJ, dar cu interes public discutabil?

Oricum cele publicate reprezintă o parte infimă din grozăviile de pe telefonul pe care comisarul Pintea înregistra tot ce mişcă. Restul înregistrărilor, care pot lesne pot arunca în aer IGPR, IPJ şi alte instituţii, care pot fi asimilate cu situaţii de siguranţă naţională, dar la care interesul public este discutabil, nu au fost publicate. Şi probabil nici nu vor fi, indiferent cât ar încerca unii să le vadă! Ele sunt apanajul instituţiilor abilitate ale statului, la care de altfel se află telefonul buclucaş, ele fiind sesizate în acest sens de Cotidianul Transilvan, înainte de publicarea infimei părţi din înregistrări. Ca cetăţean te achiţi de obligaţia de a sesiza organele statului vizavi de o situaţie gravă, ca presă te achiţi de menirea de a aduce la cunoştinţa publicului grave derapaje de la norme democratice ale unui funcţionar public, ofiţer de poliţie.

Un ofiţer de poliţie clujeană, ex adjunct de IPJ Cluj

Ne doare faptul că Poliţia clujeană este adeseori asimilată în grup, fără excepţii care însă există şi predomină de fapt!, acestui personaj, dar cunoaştem faptul că cms.-şef Pintea nu are nici un fel de scrupule. Că e în stare să şicaneze şi să ducă pe culmile disperării un poliţist care a aplicat Legea, lucru confirmat de Corpul de Control al Primului Ministru. Că e în stare să bălăcărească IGPR într-un dosar în care contesta o decizie administrativă a IGPR, lucru scris negru pe alb de juriştii IGPR. Că nu are încredere în Justiţia clujeană preferând strămutarea judecăţii respective de la Cluj. Că are un deosebit respect faţă de judecători, numind o judecătoare dobitoacă sau că, de fapt, pentru el plângerile penale sunt un mod de a se apăra în alte dosare penale în lucru. Este plângerea penală un drept al oricui, dar frapant şi trist este faptul că la Cluj un asemenea personaj este băgat în seamă de cineva şi se află încă în Poliţia clujeană. Cum să faci tu plângere penală pentru infracţiuni ce aduc atingere domiciliului şi vieţii private cu crupiuri din presă, când tu pe aceeaşi speţă ai deja deschis un dosar penal, dosar penal deschis la sesizarea IPJ Cluj, care a depus la Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj plângere penală împotriva comisarului-şef Cristian Pintea, prin care a solicitat cercetarea acestuia pentru săvârşirea infracţiunii de divulgare a informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice, având în vedere că, în calitate de prim-adjunct, acesta era unul din responsabilii cu securitatea internă a unităţii. Plângerea constituie obiectul dosarului Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj nr. 1118/P/2014, a cărui soluţionare este tergiversată, după ce a fost începută urmărirea penală in rem, în opinia senatorului Valer Marian, probabil datorită relaţiilor apropiate ale lui Pintea cu procurorul Florin Maghiar, care a deţinut până anul trecut funcţia de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, iar actualmente este prim-procuror adjunct al acestui parchet.

Praf în ochi, dar şi reţetă de apărare diabolică

Sau poate că ex adjunctul IPJ Cluj, comisarul Pintea, nu vrea altceva decât să urmeze o reţetă pe care deja o cunoaşte: se apără într-un dosar printr-o plângere scoasă din joben. Aşa a făcut în alte dosare, aşa a făcut şi cazul contestării Deciziei IGPR, când IGPR a uitat să depună recurs, aşa face şi acum, cu gândul la Dosarul creat în urma sesizării Parchetului de către IPJ Cluj. Plângerea lui Pintea e praf în ochi întrucât ofiţerul de judiciar Pintea a uitat să citească întreg conţinutul articolului cu care s-a îmbăţoşat. Codul penal, legat de infracţiuni ce aduc atingere domiciliului şi vieţii private, precizează că (4) Nu constituie infracţiune fapta săvârşită: c) dacă făptuitorul surprinde săvârşirea unei infracţiuni sau contribuie la dovedirea săvârşirii unei infracţiuni; d) dacă surprinde fapte de interes public, care au semnificaţie pentru viaţa comunităţii şi a căror divulgare prezintă avantaje publice mai mari decât prejudiciul produs persoanei vătămate. Or, iată, acceptând faptul că cei din conducerea IPJ Cluj sunt oameni cu capul pe umeri şi nu fac plângeri penale împotriva propriilor angajaţi în doru lelii, avem deja o infracţiune şi, oricum, dacă nici cele prezentate nu sunt fapte de interes public, cu semnificaţie pentru comunitate şi cu avantaje publice incomensurabil mai mari decât furia comisarului Pintea, atunci, la Cluj, conceptul de interes public este o noţiune la fel de palpabilă precum materia neagră. Numai că, făcând plângerea penală, comisarul Pintea se poate preleva de acest aspect în dosarul creat după sesizarea IPJ Cluj sau în atacarea unei noi decizii de suspendare a IGPR. O breşă în sistem. Dosarul propriu e tărăgănat şi ne apărăm cu plângeri penale făcute din print screen uri cu articole de presă… în timp ce Corpul de Control al premierului confirmă cele spuse în presă, iar IPJ Cluj consideră că există infarcţiuni, făcând plângere în acest sens!

Cazul Pintea, pe masa premierului şi a ministrului de Interne

Cazul este pe masa premierului Ponta de altfel, senatorul independent Valer Marian făcând o interpelare în acest sens:

INTERPELARE

Adresată: Domnului prim-ministru Victor Viorel Ponta

Domnului vicepremier şi ministru al Afacerilor Interne, Gabriel Oprea

Domnului ministru al Justiţiei, Robert Cazanciuc

Senator: Valer Marian

Circumscripţia electorală: nr. 32Satu Mare

Colegiul electoral: 1

Grup parlamentar: independent

Obiect: Modul de soluţionare al dosarelor privind pe comisarul şef Pintea Cristian, prim-adjunct al şefului Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Cluj

Şedinţa Senatului din: 04.05.2015

În temeiul art. 112 alin. 1 din Constituţia României şi art. 162 din Regulamentul Senatului, vă înaintez prezenta

INTERPELARE

Comisarul şef Pintea Cristian a fost ofiţer de pompieri şi, după cooptarea în poliţie, a avut o ascensiune fulminantă în cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Cluj: şef birou în cadrul Serviciului de Informaţii şi Protecţie Internă Cluj, şeful Serviciului de Investigare a Fraudelor Cluj şi prim-adjunct al şefului IPJ Cluj. Ultima şi cea mai importantă funcţie a primit-o în timpul guvernării PDL, fiind foarte apropiat de liderii portocalii clujeni. Această ascensiune nu poate fi explicată prin merite profesionale, întrucât, potrivit unor foşti colegi, s-a remarcat doar prin sistemul corupt şi clientelar instituit în rândul subalternilor săi. Singura explicaţie poate fi găsită în sistemul relaţional al tatălui său, Alexandru Pintea, devenit rector al obscurei Universităţi de Știinţe şi Arte Gheorghe Cristea din Bucureşti, cunoscută drept fabrică de diplome, masterate şi doctorate pentru politicieni, funcţionari publici, poliţişti şi alţi angajaţi din structurile de forţă. Această universitate bucureşteană şi-a deschis facultăţi în ”centre universitare” ca Alexandria, Marghita, Lugoj şi Tuşnad. Absolvenţi emblematici ai acestei universităţi obscure sunt fostul preşedinte al ANAF din guvernarea PDL, Sorin Blejnar, şi preşedintele executiv al PSD, Liviu Dragnea, care a deţinut mai multe mandate funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman. Inclusiv comisarul şef Pintea a obţinut un masterat în criminalistică la facultatea de drept a universităţii patronate de tatăl său. Valoarea acestei universităţi este relevată de faptul că nici un absolvent al facultăţilor de drept ale acesteia nu a reuşit să treacă examenele de admitere în avocatură sau în magistratură.

Comisarul şef Cristian Pintea a intrat în atenţia publică îndeosebi datorită scandalului declanşat de faptul că, timp de trei ani, l-a şicanat, prin aplicarea de sancţiuni disciplinare nejustificate, trimiterea repetată la teste psihologice sau sesizări anonime la Agenţia Naţională de Integritate pe agentul de poliţie rutieră Sergiu Todea, drept răzbunare pentru faptul că, în cursul anului 2010, acesta a avut curajul să-i aplice legea primului adjunct al şefului IPJ Cluj, oprindu-l în trafic şi sancţionându-l contravenţional pentru că, aflându-se la volan, nu a acordat prioritate de trecere pietonilor, în loc semnalizat corespunzător. Atunci, comisarul şef Pintea l-a acuzat de tupeu, l-a pus să-şi ceară scuze şi l-a sancţionat disciplinar, iar ulterior agentul Todea a fost şicanat şi umilit de şefii săi timp de doi ani (2011-2012) prin aplicarea altor sancţiuni disciplinare nejustificate, prin trimiterea repetată la testare psihologică şi prin sesizări anonime transmise Agenţiei Naţionale de Integritate de pe adresa de e-mail a unei persoane apropiate şefului pe care l-a sancţionat. Agentul Todea şi-a dovedit nevinovăţia, obţinând anularea în justiţie a tuturor sancţiunilor care i-au fost aplicate, după care, scârbit de comportamentul şefilor săi, şi-a dat demisia din poliţie în cursul lunii august 2013.

În urma semnalărilor din presă, care l-a denumit ”cel mai curajos poliţist din Cluj”, cazul agentului Todea a ajuns în atenţia premierului Victor Ponta, care a dispus efectuarea unui control la IPJ Cluj de către Corpul de control al primului ministru, care a concluzionat că acesta a fost nedreptăţit de către superiorii săi. În urma controlului, comisarul şef Pintea a fost eliberat din funcţia de prim-adjunct al şefului IPJ Cluj prin dispoziţia Inspectoratului General al Poliţiei Române nr. 5287/11.10.2013 şi a fost numit, de conivenţă cu acesta, şef al Serviciului Arme, Muniţii şi Explozibili din IPJ Cluj.

Comisarul şef a contestat această dispoziţie în contencios administrativ şi, după două luni, a reuşit să obţină suspendarea executării acesteia la Tribunalul Cluj, prin sentinţa civilă nr. 16885/20.12.2013, pronunţată în dosarul nr. 10956/117/2013. Această hotărâre a rămas definitivă ca urmare a nerecurării acesteia de către IGPR. Comisarul şef Pintea a avut acelaşi succes la Tribunalul Cluj şi în procesul de fond, obţinând anularea dispoziţiei emisă de IGPR, cu consecinţa obligării pârâtului la radierea menţiunilor privind eliberarea din funcţie şi la plata drepturilor salariale cuvenite până la data pronunţării, prin sentinţa civilă nr. 4287/14.07.2017, pronunţată în dosarul nr. 766/117/2014. Această hotărâre a rămas definitivă ca urmare a respingerii de către Curtea de Apel Cluj a recursului IGPR, ca fiind tardiv introdus, prin decizia civilă nr. 1334/05.02.2015, pronunţată în dosarul nr. 766/117/2014.

Ridică mari semne de întrebare conduita procesuală a IGPR, care nu a recurat hotărârea de suspendare şi a recurat tardiv hotărârea de anulare a dispoziţiei privind eliberarea din funcţie a comisarului şef Pintea. Favorizarea sa de către unii reprezentanţi ai IGPR este confirmată şi de o convorbire telefonică din care rezultă că o angajată a acestei instituţii îi comunică faptul că reprezentanţii IGPR în proces nu au mandat de reprezentare semnat de inspectorul general Petre Tobă. Cert şi trist este că demersurile justificate şi bine intenţionate ale primului ministru Victor Ponta şi ale Corpului său de control au fost anulate de reprezentanţi ai justiţiei clujene cu complicitatea unor reprezentanţi ai IGPR, iar comisarul şef Pintea a revenit pe funcţia de prim-adjunct al şefului IPJ Cluj, în pofida abuzurilor sale vădite şi dovedite. Un aspect dubios este faptul că judecătorii în cauză au refuzat să elibereze presei clujene copii de pe dispoziţia contestată a IGPR.

Sugestiv este că acest poliţist a mai făcut anterior obiectul cercetării disciplinare prealabile ca urmare a mai multor deficienţe în activitatea managerială, care au fost constatate cu ocazia unui control al Corpului de control al ministrului Afacerilor Interne, iar conducerea IGPR a dispus sesizarea Consiliului Superior de Disciplină, dar a scăpat şi în acest caz întrucât a intervenit prescripţia răspunderii disciplinare. Probabil că motivaţia trebuie găsită în faptul că mulţi chestori şi alţi ofiţeri superiori din IGPR, dar şi din IPJ Cluj, au obţinut doctorate şi masterate la universitatea patronată de tatăl comisarului şef Pintea. Nu este lipsit de importanţă faptul că actualul şef al IPJ Cluj, chestorul Teodor Grindean, a declarat presei că activitatea şi imaginea IPJ au avut de suferit în perioada în care Pintea a ocupat funcţia de prim-adjunct din cauza sutelor de articole care au reflectat negativ activitatea poliţistului.

Comisarul şef Pintea a fost implicat şi într-un scandal legat de folosirea unui telefon mobil marca HTC One LTE 32 Gb, având o valoare de piaţă de 3000 lei, pe care l-a primit cu titlu gratuit, în cursul anului 2013, împreună cu abonamentul lunar aferent, de la o firmă din Cluj (SC MAD Invest Construct SRL), şi pe care l-a folosit ca telefon de serviciu. Pe acest telefon, comisarul şef Pintea a înregistrat toate convorbirile telefonice sau ambientale pe care le-a avut cu şefi din IJP şi IGPR, cu colegi şi cu cetăţeni pe care i-a primit în audienţă cu diverse reclamaţii şi sesizări. După o perioadă a predat telefonul firmei proprietare, fără să şteargă convorbirile sau e-mailurile, iar acesta a fost vândut second-hand unei persoane fizice, care, auzind înregistrările, l-a predat presei, care a sesizat şi l-a predat conducerii IPJ Cluj. Cu această ocazie s-a constatat că telefonul folosit de comisarul şef Pintea conţinea 356 convorbiri telefonice, 31 înregistrări ambientale şi numeroase documente de serviciu salvate (cereri, sesizări, adrese, tabele, PDF-uri). Telefonul conţinea inclusiv înregistrări ale unor convorbiri purtate cu şeful IPJ Cluj, chestorul Tudor Grindean, şi cu şeful IGPR, chestorul Petre Tobă.

Conducerea IPJ Cluj a depus la Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj plângere penală împotriva comisarului şef Cristian Pintea, prin care a solicitat cercetarea acestuia pentru săvârşirea infracţiunii de divulgare a informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice, având în vedere că, în calitate de prim-adjunct, acesta era unul din responsabilii cu securitatea internă a unităţii. Plângerea constituie obiectul dosarului Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj nr. 1118/P/2014, a cărui soluţionare este tergiversată, după ce a fost începută urmărirea penală in rem, probabil datorită relaţiilor sale apropiate cu procurorul Florin Maghiar, care a deţinut până anul trecut funcţia de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, iar actualmente este prim-procuror adjunct al acestui parchet. Este cunoscut că poliţistul Pintea îl vizita des pe procurorul Maghiar, îi furniza acestuia informaţii, puneau la cale numiri sau eliberări din funcţii înalte, dar se şi folosea de numele acestuia în diferite cazuri. Creează mari suspiciuni faptul că conducerea IPJ Cluj nu a sesizat şi Direcţia Generală Anticorupţie şi Direcţia Naţională Anticorupţie sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de luare de mită (referitor la primirea cu titlu gratuit a unui telefon de la o firmă cu activitate suspectă, deoarece nu şi-a depus bilanţurile contabile pe ultimii ani şi nu a înregistrat în contabilitate chitanţa şi factura privind achiziţionarea telefonului respectiv), fals în declaraţii (referitor la faptul că nu a menţionat telefonul respectiv drept cadou în declaraţia de avere, în condiţiile în care valoarea acestuia depăşea 500 de euro) şi trafic de influenţă (referitor la folosirea numelui prim-procurorului Florin Maghiar în anumite situaţii). În plus, din înregistrările de pe telefonul în cauză rezultă că poliţistul Cristian Pintea ar fi influenţat şi chiar ameninţat martori din procesul său de contencios administrativ şi că l-ar fi favorizat pe omul de afaceri Ioan Bene, arestat ulterior pentru dare de mită în dosarul preşedintelui Consiliului Judeţean Cluj, Horia Uioreanu.

Pentru motivele expuse, vă solicit, domnule prim-ministru Victor Ponta, şi domnule viceprim-ministru Gabriel Oprea, să dispuneţi, pe de o parte, verificarea modului în care a fost întocmită de către IGPR dispoziţia de eliberare din funcţia de prim-adjunct al şefului IPJ Cluj a comisarului şef Cristian Pintea şi a modului în care reprezentanţii IGPR au reprezentat această instituţie în procesele de contencios administrativ având ca obiect suspendarea respectiv anularea acestei dispoziţii, şi, pe de altă parte, verificarea tuturor aspectelor de natură disciplinară şi penală rezultate din înregistrările conţinute de telefonul folosit de poliţistul susmenţionat. Iar, dumneavoastră, domnule ministru al Justiţiei, vă solicit să cereţi Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii să verifice modul de soluţionare a dosarelor de contencios administrativ în care comisarul şef Cristian Pintea a avut calitatea de reclamant, având în vedere că există suspiciuni asupra imparţialităţii judecătorilor din aceste cauze, despre care se afirmă că ar fi fost în relaţii apropiate cu lideri locali ai PDL, inclusiv cu fostul prim-ministru Emil Boc, precum şi să verifice motivele tergiversării soluţionării dosarului Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj nr. 1118/P/2014.

Solicit să-mi comunicaţi constatările efectuate şi măsurile dispuse printr-un răspuns scris, la care să-mi anexaţi o copie de pe dispoziţia contestată a IGPR (nr. 5287/11.10.2013).

Senator Valer Marian

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Mihai Petean 155 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.