Cu ce se ocupă Serviciul Român de Informaţii? Ce prevede legea şi ce face SRI în raport cu atribuţiile sale consacrate juridic şi de la care nu trebuie să se abată, dacă se recunoaşte supremaţia legii?
Din comunicatul emis la data de 9 februarie 2015 de Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii reiese, fără echivoc faptul că SRI desfăşoară activităţi de culegere de informaţii în domenii exterioare competenţelor legale.
Astfel, din paleta celor cinci priorităţi ale activităţii Serviciului, menţionate în comunicatul amintit, doar una singura, “fenomenul terorist”, are bază legală.
Ce se spune în comunicatul emis de Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii?
“În legătură cu starea de securitate naţională şi prespectiva SRI asupra evoluţiilor relevante pe dimensiunea internă a acesteia, prezentarea a subliniat faptul că în anul 2015 vor constitui o prioritate pentru SRI contracararea următoarelor ameninţări:
– acţiunile de influenţare a actului decizional la nivelul diverselor instituţii ale statului, cu afectarea gravă a interesului public;
– disfuncţiile economico-sociale grave care afectează calitatea vieţii fiecăruia dintre noi;
– fenomenul terorist;
– criminalitatea organizată transfrontalieră;
– agresiunile cibernetice, care reprezintă o prezenţă din ce în ce mai actuală într-o societate tot mai informatizată.
De asemenea, evaluarea realizată de SRI a evidenţiat impactul la adresa securităţii naţionale al stărilor conflictuale din proximitatea României, îndeosebi în zona estică (acţiunile Federaţiei Ruse, criza din Ucraina şi implicaţiile acesteia în plan regional, situaţia din Republica Moldova), precum şi din zone cu problematică teroristă sau instabilitate accentuată (Siria, Irak), de natura să potenţeze diverse riscuri şi ameninţări. (…)”
Ce prevede legea?
Legea 51/1991 privind securitatea naţională a României, republicată 2014. Lege nr. 51/1991, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 190 din 18 martie 2014
Art. 3
“Constituie ameninţări la adresa securităţii naţionale a României următoarele:
a) planurile şi acţiunile care vizează suprimarea sau ştirbirea suveranităţii, unităţii, independenţei sau indivizibilităţii statului român;
b) acţiunile care au ca scop, direct sau indirect, provocarea de război contra ţării sau de război civil, înlesnirea ocupaţiei militare străine, aservirea faţă de o putere străină ori ajutarea unei puteri sau organizaţii străine de a săvârşi oricare din aceste fapte;
c) trădarea prin ajutarea inamicului;
d) acţiunile armate sau orice alte acţiuni violente care urmăresc slabirea puterii de stat;
e) spionajul, transmiterea secretelor de stat unei puteri sau organizaţii străine ori agenţilor acestora, procurarea ori deţinerea ilegală de documente sau date secrete de stat, în vederea transmiterii lor unei puteri sau organizaţii străine ori agenţilor acestora sau în orice alt scop neautorizat de lege, precum şi divulgarea secretelor de stat sau neglijenţă în păstrarea acestora;
f) subminarea, sabotajul sau orice alte acţiuni care au ca scop înlăturarea prin forţă a instituţiilor democratice ale statului ori care aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români sau pot aduce atingere capacităţii de apărare ori altor asemenea interese ale ţării, precum şi actele de distrugere, degradare ori aducere în stare de neîntrebuinţare a structurilor necesare bunei desfăşurări a vieţii social-economice sau apărării naţionale;
g) acţiunile prin care se atentează la viaţa, integritatea fizică sau sănătatea persoanelor care îndeplinesc funcţii importante în stat ori a reprezentanţilor altor state sau ai organizaţiilor internaţionale, a căror protecţie trebuie să fie asigurată pe timpul şederii în România, potrivit legii, tratatelor şi convenţiilor încheiate, precum şi practicii internaţionale;
h) iniţierea, organizarea, săvârşirea sau sprijinirea în orice mod a acţiunilor totalitariste sau extremiste de sorginte comunistă, fascistă, legionară sau de orice altă natură, rasiste, antisemite, revizioniste, separatiste care pot pune în pericol sub orice formă unitatea şi integritatea teritorială a României, precum şi incitarea la fapte ce pot periclita ordinea statului de drept;
i) actele teroriste, precum şi iniţierea sau sprijinirea în orice mod a oricăror activităţi al căror scop îl constituie săvârşirea de asemenea fapte;
j) atentatele contra unei colectivităţi, săvârşite prin orice mijloace;
k) sustragerea de armament, muniţie, materii explozive sau radioactive, toxice sau biologice din unităţile autorizate să le deţină, contrabanda cu acestea, producerea, deţinerea, înstrăinarea, transportul sau folosirea lor în alte condiţii decât cele prevăzute de lege, precum şi portul de armament sau muniţie, fără drept, dacă prin acestea se pune în pericol securitatea naţională;
l) iniţierea sau constituirea de organizaţii sau grupări ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a acestora, în scopul desfăşurării vreuneia din activităţile enumerate la lit. a)-k), precum şi desfăşurarea în secret de asemenea activităţi de către organizaţii sau grupări constituite potrivit legii.“
În condiţiile definirii şi enumerării restrictive a ameninţărilor la adresa securităţii naţionale, apare îndreptăţită întrebarea de ce Sericiul Român de Informaţii şi-a extins atribuţiile în domenii pentru care nu are bază legală?
Textul literi “f” arată că atribuţiile Serviciului Român de Informaţii în domeniul economic sunt, de asemenea, riguros circumscrise la ”actele de distrugere, degradare ori aducere în stare de neîntrebuinţare a structurilor necesare bunei desfăşurări a vieţii social-economice sau apărării naţionale“.
Credem că nu este de prisos să mai apelăm la dicţionar pentru a vedea ce este “structura”, pentru a fi lămuriţi ce trebuie să prevină Serviciul Român de Informaţii. În interpretarea literală a legii se are în vedere accepţiunea cea mai largă şi mai simplă a limbii, deci este vorba despre “organizări” şi interacţiunile dintre acestea, ceea ce nu poate însemna “infrastructură”, elementele de bază necesare într-un domeniu de activitate, cum ar fi:
- funcţionarea unei societăţi umane (legi, reţele circulaţie şi comunicaţie…)
- la construcţii (fundamentul, structura de rezistenţă)
- la întreprinderi (management, achiziţii, depozit, contabilitate, forţa de muncă)
- la transporturi (elementele constitutive ale unei reţele feroviare, aeronautice, rutiere etc.) şi multe altele.
Trebuie, de asemenea, să observăm că legea trimite SRI să prevină „actele de distrugere, degradare ori aducere în stare de neîntrebuinţare a structurilor…”.
Aşadar, de unde au fost “scoase” ameninţările: “acţiunile de influenţare a actului decizional la nivelul diverselor instituţii ale statului, cu afectarea gravă a interesului public; disfuncţiile economico-sociale grave care afectează calitatea vieţii fiecăruia dintre noi; criminalitatea organizată transfrontalieră; agresiunile cibernetice, care reprezintă o prezenţă din ce în ce mai actuală într-o societate tot mai informatizată”?
Deci, al nostru SRI şi comisia parlamentară din subordine (în această chestiune Traian Băsescu a spus adevărul) fac legea junglei şi nici nu se sfiesc să recunoască!
Sesizăm oportunitatea unui control de constituţionalitate a activităţii serviciilor, toate câte sunt, fiindca Traian Băsescu le-a scos de pe făgaşul legii, pe care a amendat-o prin discutabile hotărâri ale CSAT. Or fi obligatorii hotărârile CSAT, dar numai în ceea ce priveşte măsurile stabilite pentru înlăturarea ameninţărilor prevăzute de lege, nu şi în stabilirea, pe lângă lege, a altor ameninţări.
Gravele confuzii conceptuale din domeniul securităţii naţionale au deschis calea liberului arbitru, a voluntarismului în aplicarea legii. Iar consecinţele…
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.