Conexiunile politice ale actualului şef al DNA

• Proba incompetenței: 60% condamnări cu suspendare + 10-12% achitări = 70-72% rebuturi profesionale • Procurori și polițiști corupți la cele mai înalte niveluri ale DNA • Procurori anticorupție arestați pentru fapte de corupție • Procurori anticorupție anchetați pentru trafic de tablouri sau pentru trafic de minore • Procurori anticorupție acuzați de implicarea în trafic cu țigări • Cum a șantajat SRI un fost procuror șef din DNA care a întreținut relații adulterine cu o subalternă, care a recurs la avort • Cum a fost șantajat de un alt serviciu secret un procuror important din structura centrală a DNA pentru relații homosexuale • Cum au făcut unii procurori din serviciile teritoriale ale DNA jocurile unor grupuri de interese politice și economice locale • Se amestecă binomul SRI-DNA în viața politică din România și urmărește controlul Parlamentului, Guvernului și Justiției? • Pulverizează binomul SRI-DNA capitalul românesc și favorizează capitalul strain? •A ajuns binomul SRI–DNA sub comandă străină ? • Necesitatea și urgența unui audit asupra activității DNA • Lupta anticorupție trebuie să continue, dar trebuie să fie bazată pe o politică penală structurată și eficientă, pe profesionalism, pe administratea unor probe pertinente și concludente și, bineînțeles, pe respectarea drepturilor și libertăților fundamentale •

Conexiunile politice ale actualului procuror șef al DNA

Actualul procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, a afirmat ritos, de mai multe ori, că în timpul liber nu s-a văzut și nu s-a întâlnit cu politicieni. Adevărul este însă departe de cele spuse de Kovesi, iar minciuna are picioare scurte. Trecem peste faptul că, în primul său mandat de procuror general al României, s-a întâlnit în timpul liber cu fostul ministru al justiției, Monica Macovei, promotoarea și protectoarea sa inițială, și cu șefa de cabinet a acesteia, Monica Niculescu, colega și prietena sa din facultate (despre care unii spun că ar fi fost simpatizante MISA). Trecem și peste faptul că s-a întâlnit de mai multe ori cu fostul președinte Traian Băsescu, care a invitat-o în acest scop la Palatul Cotroceni. Trecem și peste faptul că s-a întâlnit frecvent în timpul liber și cu șefii Serviciului Român de Informații, directorul George Maior și primul său adjunct, generalul Florian Coldea. Dar nu putem trece cu vederea întâlnirile private pe care le-a avut cu o sumedenie de politicieni influenți, cu diverse apartenențe politice, cum ar fi Elena Udrea (PDL), Vasile Blaga (PDL), Gabriel Oprea (PSD, apoi UNPR), Victor Ponta (PSD), Ioan Rus (PSD) ș.a.

Pupila Elena, oropsită după ce a fost ocrotită

Astfel, este de notorietate că Laura Codruța Kovesi s-a întâlnit cu Elena Udrea la mai multe petreceri private în perioada în care aceasta a fost consilierul președintelui Traian Băsescu sau deputat PDL și ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului în guvernul Boc. O lungă perioadă de timp Udrea și Kovesi s-au aflat în relații amicale. În perioada respectivă Kovesi a protejat-o pe pupila prezidențială, ca, de exemplu, în celebrul dosar ALRO (înregistrat sub nr. 30/D/P/2007), în care DIICOT a efectuat, în perioada 2007-2010, cercetări față de consilierii prezidențiali Elena Udrea și Teodor Stolojan, față de soțul Dorin Cocoș și alte persoane, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat și tentativă de subminare a economiei naționale. Pentru că au îndrăznit să ceară Înaltei Curți de Casație și Justiție autorizarea interceptării convorbirilor lui Udrea and co, procurorii șefi adjuncți ai DIICOT, Ciprian Nastasiu și Angela Ciurea, au fost demiși în 2008 de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Laura Codruța Kovesi. Iar procurorul șef de birou din cadrul DIICOT, Doru Ioan Cristescu, a trebuit să se pensioneze în 2009 datorită obstrucțiilor pe care le-a întâmpinat în soluționarea dosarului ALRO. În vederea soluționării favorabile a acestui dosar, Laura Codruța Kovesi a promovat la București un procuror din provincie, respectiv pe procurorul Valentin Horia Șelaru de la Serviciul Teritorial Brașov al DNA, pe care l-a angajat consilier personal, iar apoi l-a detașat la DIICOT, unde acesta a emis în scurt timp soluție de neîncepere a urmăririi penale în dosarul ALRO, cu motivarea că faptele (care fuseseră sesizate de SRI) nu există. Este de reținut că soluția a fost emisă în data de 28 ianuarie 2010, după o lună și jumătate de la realegerea lui Traian Băsescu în funcția de președinte al României, respectiv după circa patru luni de la reinvestirea lui Kovesi în funcția de procuror general al României de către președintele Băsescu, în pofida avizului negativ al Consiliului Superior al Magistraturii. Nu este lipsit de importanță că procurorul Șelaru a fost recompensat ulterior prin promovarea sa ca judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Atunci Laura Codruța Kovesi a avut interes să se pună bine atât cu șeful (care a numit-o și a reînvestit-o în funcție) cât și cu pupila sa (care probabil a susținut-o). Așa se explică pasiunea cu care Udrea a făcut trafic de influență pe lângă premierul Victor Ponta pentru ca Laura Codruța Kovesi să fie propusă pentru funcția de procuror șef al DNA în 2013. Numai că, după plecarea lui Traian Băsescu de la Palatul Cotroceni în decembrie 2014, Kovesi s-a lepădat rapid de Udrea, DNA intrumentându-i acesteia o serie de dosare penale în cascadă, dintre care în unele s-au luat măsuri de reținere și arestare preventivă. Singura explicație plauzibilă, după ce a protejat-o circa opt ani, este că Laura Codruța Kovesi a încercat astfel să intre în grațiile noului președinte Klaus Iohannis și a camarilei acestuia.

„Buldogul” Vasile Blaga, un apropiat al clanului Lascu

Laura Codruța Kovesi s-a aflat în relații apropiate și cu un alt stâlp al regimului Băsescu, Vasile Blaga, fost secretar general al PDL, consilier prezidențial, ministru de interne în guvernele Tăriceanu și Boc și ministru al Dezvoltării Regionale în guvernul Boc, politician care a a jucat un rol în promovarea sa în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în 2006. Kovesi a avut întâlniri private cu Blaga, ca, de exemplu, la petrecerea organizată cu ocazia pensionării tatălui său Ioan Lascu, fost procuror șef al Parchetului de pe lângă Judecătoria Mediaș, în primăvara anului 2010, la restaurantul celui mai luxos hotel din Mediaș (Binder Bubi). Blaga și Kovesi au stat atunci la aceeași masă cu sărbătoritul și cu directorul general al Companiei Naționale TRANSGAZ Mediaș, Florin Muntean. Vasile Blaga a ajuns în relații de prietenie cu tatăl lui Kovesi prin intermediul lui Florin Muntean, un prosper om de afaceri din Mediaș și liderul local al PDL, ales deputat democrat liberal în 2004 și devenit ulterior director general al TRANSGAZ. Blaga l-a prezentat pe Muntean drept „cel mai bun prieten din armată și din facultate” și, conform declarației sale de avere, a beneficiat din partea sorei acestuia (Doina Stoia) și a unui partener de afaceri (Valer Crișan) de un împrumut total de 1 100 000 lei (600 000 lei respectiv 500 000 lei), fără dobândă, cu termen de scadență de 10 ani. Blaga a primit acest împrumut substanțial în 2007, la câteva luni după numirea lui Kovesi în funcția de procuror general al României. Dovedirea provenienței banilor este foarte dificilă pentru cei doi creditori generoși, întrucât aceștia aveau surse de venit și averi modeste, în condițiile în care beneficiau doar de salarii de la societățile comerciale la care erau angajați și dețineau doar un aparatament la bloc (Stoia) respectiv o casă naționalizată (Crișan). Poate că actuala șefă a DNA va dispune acum efectuarea de cercetări asupra provenienței și destinației acestui împrumut dubios. Prieten și cu Blaga și cu tatăl lui Kovesi, Florin Muntean este cel care, în calitate de director general al TRANSGAZ, l-a promovat pe fratele său Sergiu Lascu într-o funcție de director adjunct la această companie bănoasă.

Până luna trecută Vasile Blaga nu a avut, timp de un deceniu, probleme cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și cu DNA, în pofida afacerilor veroase în care a fost implicat și a legăturilor sale strânse cu afaceriști dubioși, unii apropiați de lumea interlopă. Posibil ca inculparea și punerea sa sub control judiciar pentru fapte de corupție de către Serviciul Teritorial Ploiești al DNA să se datoreze zelului vreunui procuror rebel și curajos. Dosarul privind fraudele și abuzurile crase de la TRANSGAZ, sesizate de Corpul de control al primului ministru Victor Ponta, dosar care-l privește îndeosebi pe fostul director general Florin Muntean, dar și pe fratele său Sergiu Lascu, zace însă în nelucrare la DNA, așteptând probabil prescripția răspunderii penale.

Generalul Oprea a fost cândva o gazdă bună

Laura Codruța Kovesi a avut însă întâlniri private și cu Gabriel Oprea, fost vicepreședinte al PSD și stâlp al guvernării Adrian Năstase, apoi președinte al UNPR și stâlp al guvernării Emil Boc, care, sub acoperirea interesului national, a deținut portofoliile Apărării Naționale și Afacerilor Interne în guvernele Boc și Ponta. De exemplu, conform unor dezvăluiri recente ale fostului președinte Traian Băsescu, împreună cu șefii SRI, George Maior și Florian Coldea, dar și cu alte persoane, procurorul general Laura Codruța Kovesi a petrecut seara zilei de 6 decembrie 2009, când a avut loc al doilea tur al alegerilor prezidențiale, la locuința generalului Oprea, care se afla în perioada respectivă în conducerea națională a PSD, cu rang de vicepreședinte. Ceea ce înseamnă că Laura Codruța Kovesi și companionii săi au dat crezare exit-poll-urilor care l-au anunțat câștigător pe candidatul PSD, Mircea Geoană, și au căutat o cale să-și ofere serviciile acestuia, pentru a rămâne în funcții, trădându-l astfel pe creatorul și binefăcătorul lor politic, președintele Traian Băsescu. După ce a doua zi, în urma numărării definitive a voturilor, s-a stabilit că a câștigat Băsescu, Kovesi și companionii nu s-au sfiit să-i adreseze acestuia felicitări și să-l asigure de loialitatea lor deplină. Cel mai probabil, conexiunea dinte Kovesi și Oprea a fost făcută de directorul SRI, George Maior, care se afla în relații apropiate cu amândoi. Maior a fost coleg cu Oprea în PSD până în 2006, când a fost numit în fruntea SRI, iar cu Kovesi s-a intersectat o perioadă la Facultatea de Drept a Universității Babeș Bolyai din Cluj Napoca.

Până cu un an în urmă, Oprea s-a bucurat de impunitate totală din partea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a DNA în perioada în care aceste instituții au fost conduse de Laura Codruța Kovesi, în pofida dezvăluirilor din presă și a interpelărilor sau denunțurilor formulate la adresa acestuia cu privire la afaceri veroase și abuzuri crase, inclusiv cu privire la dobândirea gradului de general și a titlului de doctor în drept și la activitatea sa de conducător de doctorat la Academia Națională de Poliție și la Academia Națională de Informații. De exemplu, în urma unor declarații politice și interpelări parlamentare, în data de 8 decembrie 2010 am înregistrat la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție un denunț penal împotriva generalului Gabriel Oprea, care era în perioada respectivă ministrul Apărării Naționale în guvenul Boc, prin care am solicitat cercetarea acestuia sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu și trafic de influență. În esență, prin acest denunț i-am imputat ministrului Oprea folosirea în interes politic propriu a avioanelor, elicopterelor și autovehiculelor Ministerului Apărării Naționale și favorizarea unui primar PSD din județul Satu Mare, prin inițierea unei hotărâri de guvern privind atribuirea în administrare a unei foste unități militare și prin intervenții în vederea declarării ca eligibil a unui proiect de infrastructură cu finanțare europeană, în scopul racolării acestuia la UNPR, formațiune politică pe care o conducea. A fost constituit dosarul penal nr. 1307/P/2010, care a fost soluționat în timp record de către un subaltern al procurorului general Laura Codruța Kovesi, cu soluție de neîncepere a urmăririi penale, fără să fie efectuat vreun act de cercetare în cauză. Nici măcar subsemnatul nu am fost audiat în calitate de denunțător, cum ar fi fost legal și uzual, pentru a oferi detalii de fapt și pentru a indica probe. Soluția de neîncepere a urmăririi penale a fost emisă în data de 21 ianuarie 2011, respectiv după o lună și jumătate de la înregistrarea denunțului, dar nu mi-a fost comunicată legal până astăzi, deși au trecut aproape șase ani.

În urma unei interpelări adresate ministrului justiției în acest an, prin care am solicitat să mi se comunice soluția emisă în dosarul susmenționat și motivele necomunicării acesteia, mi s-a răspuns că soluția mi-a fost comunicată în data de 25 ianuarie 2011 la Senatul României, dar am refuzat primirea acesteia, fapt care nu este adevărat. În acest sens arăt că, pe de o parte, în luna ianuarie a fiecărui an Senatul, ca și Camera Deputaților, se află în vacanță parlamentară și nu mă aflam la serviciu, iar, pe de altă parte, în denunț am consemnat, ca domiciliu ales, adresa biroului meu parlamentar din Satu Mare, deci soluția ar fi trebuit să mi se comunice la această adresă, fapt care nu s-a întâmplat. Mai mult, din răspunsul primit rezultă că soluția de neîncepere a urmăririi penale în cauză a fost emisă doar referior la infracțiunea de abuz în serviciu, fiind omisă pronunțarea unei soluții cu privire la infracțiunea de trafic de influență, care a fost trecută sub tăcere. Atunci, fiindcă avea interes să fie susținută pe cale politică și pe alte căi oculte de către Gabriel Oprea, Laura Codruța Kovesi n-a fost atât de intransigentă precum a devenit în ultimul an față de fostul său amic (inclusiv de whisky), după ce acesta a căzut în dizgrația actualei puteri.

Relație cu năbădăi cu ex-premierul Victor Ponta

Laura Coduța Kovesi a avut mai multe întâlniri private și cu Victor Ponta, în perioada în care a deținut funcțiile de președinte al PSD și de prim-ministru al Guvernului României, potrivit declarațiilor acestuia și ale deputatului Sebastian Ghiță. Prima lor întâlnire a avut loc în anul 2011, când Ponta era doar președinte al PSD, într-o podgorie deținută de Ghiță, care avea atunci doar statut de om de afaceri. Conexiunea dintre Ponta și Kovesi a fost realizată se pare de amicul comun Sebastian Ghiță, dar foarte probabil că a avut un rol și fostul director al SRI George Maior, care era nașul de căsătorie a lui Ponta și se afla în relații amicale cu Kovesi. La unele dintre aceste întâlniri a participat și Elena Udrea și s-au purtat discuții cu privire la numirea lui Kovesi la funcția de procuror șef al DNA. Ghiță, Maior și Udrea l-au convins se pare pe Ponta să o propună pe Kovesi procuror șef al DNA în aprilie 2013, când era premier și deținea interimar și portofoliul justiției. Cert este că Kovesi a fost promovată în fruntea DNA în urma unor înțelegeri oculte cu iz dâmbovițean, nu printr-o procedură transparentă bazată pe selecție și concurență, cum a recomandat Comisia Europeană de la Bruxelles.

În calitate de senator PSD și de președinte al Organizației județene Satu Mare a PSD, care îmi conferea statutul de membru al Comitetului Executiv Național al PSD, am constatat personal că Victor Ponta a început să-și schimbe atitudinea față de Laura Codruța Kovesi începând din anul 2012, după ce anterior fusese un critic fervent și vehement al acesteia. Dacă până atunci a agreat și chiar m-a felicitat pentru declarațiile mele politice care-i vizau pe principalii ciraci ai președintelui Băsescu, îndeosebi pe procurorul general Laura Codruța Kovesi și primul adjunct al directorului SRI, generalul Florian Coldea, începând din primăvara anului 2012 am sesizat o răceală din partea lui Victor Ponta, după ce am făcut declarații mai ample și mai documentate la adresa celor doi. La un moment dat chiar mi-a transmis printr-un intermediar că intențonează să mă schimbe din funcția de președinte al PSD Satu Mare, mesaj în urma căruia i-am transmis că sunt întru totul de acord să scap de această corvoadă, dar nu a făcut niciun demers personal în acest sens, probabil pentru că urmau alegerile locale și paralamentare. În ultima decadă a lunii martie 2013, mai exact în 25 martie, Victor Ponta m-a invitat la cabinetul său din sediul central al PSD și mi s-a plâns că ambasada americană de la București îi reproșează declarațiile mele politice la adresa lui Kovesi și Coldea. Am încheiat discuția convenind să renunț la funcția de președinte al PSD Satu Mare, pentru a putea face orice declarații politice în calitate de senator și a nu mai agrena conducerea națională a partidului, lucru cu care a fost de acord, cel puțin atunci. În prima decadă a lunii aprilie 2013, mai exact în data de 5 aprilie, Victor Ponta l-a trimis la Satu Mare pe vicepremierul și secretarul general al PSD, Liviu Dragnea, care preluase între timp conducerea interimară a Organizației județene a PSD, pentru a avea o nouă discuție și a aplana orice posibil conflict. Cu această ocazie, întrucât între timp Victor Ponta o propusese pe Laura Codruța Kovesi pentru funcția de procuror șef al DNA, l-am întrebat pe Dragnea de ce a propus-o Ponta în această funcție, în condițiile în care marea majoritate a liderilor PSD nu agreau o astfel de numire și inclusiv acesta nu o agrease anterior. Dragnea a căutat să mă liniștească spunându-mi că Ponta s-a înțeles cu ambasada americană în acest sens și că Laura Codruța Kovesi a promis că, dacă va fi numită procuror șef al DNA, se va ocupa cu prioritate de Traian Băsescu și PDL. Și atunci și ulterior am avut impresia că rolul ambasadei americane a fost exagerat dacă nu chiar inventat și că în realitate Victor Ponta a răspuns la comenzile șefilor SRI, George Maior și Florian Coldea, care l-au păcălit făcând jocurile președintelui Băsescu. Cert este că, sub conducerea lui Kovesi, DNA i-a instrumentat primele dosare penale lui Ponta nu lui Băsescu.

Impunitate totală pentru prietenii de la Cluj

Un alt politician important cu care a avut întâlniri private Laura Codruța Kovesi a fost Ioan Rus, cunoscut drept liderul Grupului PSD de la Cluj, care a deținut funcțiile de ministru de interne în guvernele Adrian Năstase și Victor Ponta, precum și funcția de ministru al transporturilor în Guvernul Ponta. Într-o discuție pe care am avut-o cu tatăl generalului Florian Coldea în luna ianuarie 2011, în localitatea Târnova județul Arad, acesta mi-a relatat că fiul său a venit acasă la tăierea porcului de Crăciun împreună cu mai mulți invitați, printre care s-au aflat directorul SRI George Maior, Ioan Rus și Laura Codruța Kovesi. Cel mai probabil, conexiunea dintre Ioan Rus și Laura Codruța Kovesi a fost realizată de George Maior, căruia Rus i-a fost naș de căsătorie. Cert este că până în prezent Ioan Rus a beneficiat de impunitate totală din partea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și DNA toată perioada în care aceste instituții au fost conduse de Kovesi. Se vehiculează că la structura centrală a DNA s-a așezat praful pe un dosar care are ca obiect o afacere în care a fost implicat Ioan Rus în perioada în care a deținut funcția de prefect al județului Cluj. Pe de altă parte, la adresa lui Ioan Rus nu au fost efectuate cercetări cu privire la contractele EADS și BECHTEL, care au fost negociate în perioada în care a fost ministru de interne în guvernul Năstase și în care au fost implicate firme controlate prin interpuși. De asemenea, DNA nu a extins cercetările și asupra lui Ioan Rus în dosarul în care au fost arestați și trimiși în judecată fostul președinte al Consiliului Județean Cluj, Horia Uioreanu, și partenerul de afaceri al lui Rus, Ioan Bene, patronul SC Napoca Construcții SRL.

Un alt politician important care s-a bucurat de impunitate din partea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a DNA, sub conducerea Laurei Codruța Kovesi, a fost colegul său de facultate Emil Boc, fost președinte al PDL în perioada 2005-2012 și prim-ministru al Guvernului României în perioada 2008-2012, actualmente primar al municipiului Cluj Napoca. Emil Boc nu a beneficiat de atenția DNA referitor la acuzațiile pe care i le-a adus fostul ministru al Comunicațiilor, Gabriel Sandu, arestat, inculpat și condamnat definitiv în dosarul Microsoft, care a declarat și a denunțat că, în perioada derulării acestui contract, i-ar fi înmânat lunar fostului premier suma de 300 000 de euro „la negru”. Boc n-a fost deranjat nici în dosarele instrumentate de Serviciul Teritorial Cluj al DNA cu privire la lucrarea de modernizare a drumului județean Răchițele-Prislop-Ic Ponor, care trece prin comuna sa natală, sau cu privire la finanțarea stadionului Cluj Arena. Boc n-a fost deranjat nici pentru favorizarea, în calitate de prim-ministru, a unor firme sau persoane apropiate din Cluj Napoca în afaceri derulate cu societățile naționale Electrica, Electrica Serv sau Transelectrica și nici pentru favorizarea, în calitate de primar, a unor firme care au derulat afaceri en-gros cu Primăria municipiului Cluj Napoca, având ca obiect asfaltarea sau repararea de străzi, ca Kiatt Group (firma apropiată de Traian Băsescu, în perioada în care a fost primar general al Capitalei), MBS Group (firmă apropiată de Vasile Blaga apoi de Elena Udrea, în perioada în care au fost miniștri ai Dezvoltării Regionale) sau Diferit (firmă apropiată de deputatul de Bistrița-Năsăud, Ioan Oltean) sau livrare de carburanți, ca Oscar Downstream (firmă apropiată de fostul președinte al ANAF, Sorin Blejnar, condamnat în acest an la o pedeapsă de cinci ani închisoare cu executare pentru implicare în afaceri cu carburanți).

După cum se poate vedea din cele prezentate, pe tot parcursul carierei sale, cu o viclenie specifică, Laura Codruța Kovesi a știut să găsească înalte și solide proptele politice pentru a-și asigura promovarea sau menținerea în funcțiile pe care le-a deținut. Și atunci, cum rămâne cu evitarea și detestarea politicienilor cu care se îmbățoșează astăzi aceasta Albă ca Zăpada închipuită?

Senator

Valer Marian

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.