Consiliul Fiscal dă de pământ cu rectificarea lui Tudose

Consiliul Fiscal a identificat cu prilejul construcției bugetare inițiale mai multe elemente de natură să sugereze vulnerabilizarea finanțelor publice pe termen mediu în condițiile înregistrării unei deviații de amploare de la obiectivul pe termen mediu, se arată în raportul pe care autoritatea independentă l-a realizat cu privire la proiectul rectificării bugetare, adoptată în ședința de miercuri de către Guvernul României. Veniturile totale ale bugetului general consolidat sunt revizuite ascendent cu 1.873,6 milioane lei, reflectând însă evoluții divergente la nivelul veniturilor fiscale și din contribuții sociale (care depind în mod direct de evoluțiile macroeconomice) și a celor nefiscale (ca urmare a unor distribuții extraordinare de dividende de către companiile de stat solicitate de către Guvern), susține președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru. Cabinetul Tudose le cere companiilor de stat să verse cu 2 miliarde de lei mai multe dividende decât era prognozat la începutul anului pentru a acoperi gaura la buget. Până acum au fost solicitate dividende de la Romgaz, Conpet, Transgaz și se pregătește „perla coroanei”, Hidroelectrica. Astfel, adaugă Dumitru, în pofida unei creșteri economice care se conturează drept superioară estimărilor inițiale și cu o structură mai favorabilă încasărilor bugetare, execuția veniturilor fiscale și din contribuții sociale la finele primului semestru se situa sub nivelul programat, cu un grad de realizare de doar 97,44% (cu 2.682 milioane lei sub nivelul programat), în principal ca urmare a evoluțiilor slabe la nivelul încasărilor din impozitul pe profit și a celor din impozite indirecte (TVA și accize), doar parțial compensate de supraperformanța înregistrată la nivelul contribuțiilor sociale. Chiar în condițiile reintroducerii supraaccizei la combustibili eliminate la începutul anului și a adoptării unor măsuri discreționare suplimentare pe partea de venituri (baza de calcul a contribuțiilor de asigurări sociale datorate de angajator pentru angajații cu timp parțial se situează cel puțin la nivelul salariului minim, majorarea accizei la țigarete), agregatul venituri fiscale plus contribuții sociale este revizuit în scădere în contextul rectificării bugetare cu 1.077 milioane lei.

Consiliul fiscal identifică un risc semnificativ de nerealizare a veniturilor din TVA, evaluat la circa 1 miliard de lei, în pofida evoluțiilor favorabile consemnate pe parcursul lunilor iulie și august, însă acesta este diminuat într-o anumită măsură de probabilitatea semnificativă a consemnării unor venituri mai mari decât cele preconizate la nivelul încasărilor din impozitul pe venit și salarii și a celor din contribuții sociale, pe fondul unei creșteri foarte rapide a salariilor din economie.

Potrivit Consiliului, veniturile fiscale și cele din contribuții sociale apar însă reduse ca amploare în comparație cu dimensiunea necesarului suplimentar de alocări bugetare aferent cheltuielilor de personal și celor de asistență socială (revizuite ascendent cu 8.370 milioane lei, respectiv 1% din PIB). În aceste condiții, spune Dumitru, încadrarea în plafonul de deficit de 3% din PIB este posibilă doar în contextul unei revizuiri descendente masive a cheltuielilor de investiții (-10,6 miliarde lei, în principal pe seama reducerii cheltuielilor aferente proiectelor de investiții cu finanțare europeană nerambursabilă), și a solicitării în mod discreționar a unei distribuții extraordinare de dividende adresate
companiilor de stat (care explică în mare măsură majorarea cu 3,3 miliarde lei a veniturilor nefiscale). Deși astfel de măsuri creează probabil premisele evitării depășirii țintei de deficit în acest an, situația din 2017 este de natură să complice considerabil construcția bugetară în anii următori. În primul rand, distribuția unui super-dividend in 2017 din rezervele acumulate în anii anteriori de către companiile de stat este prin natura lui un eveniment singular, ori creșterile de cheltuieli curente pe care acesta le acoperă parțial sunt de natură permanentă. Se acoperă astfel presiuni din partea unor cheltuieli permanente din resurse temporare, ceea ce este total contraindicat. În al doilea rand, reduceri suplimentare de cheltuieli de investiții în condițiile continuării presiunilor din partea cheltuielilor curente, dincolo de nedezirabilitatea lor din perspectiva necesarului de infrastructură al țării, apar drept greu de realizat în condițiile în care intensificarea probabilă a absorbției de fonduri structurale și de coeziune în anii viitori va reclama creșteri ale volumului cheltuielilor de cofinanțare și neeligibile în anii următori.

Concluzionând, Consiliul fiscal identifica cu prilejul construcției bugetare inițiale mai multe elemente de natură să sugereze nu doar existența unor riscuri semnificative pe termen scurt la adresa evitării intrării în procedură de deficit excesiv pe fondul unor venituri bugetare pe care le considera supradimensionate și a sub-bugetării unor categorii de cheltuieli, dar și vulnerabilizarea finanțelor publice pe termen mediu în condițiile înregistrării unei deviații persistente și de amploare de la obiectivul pe termen mediu. Creșterea economică peste așteptări nu a fost de natură să asigure convergența veniturilor fiscale încasate cu țintele programate, așa cum ar fi fost de aşteptat, iar evaluările inițiale asupra necesarului suplimentar de cheltuieli curente (subdimensionarea cheltuielilor identificată de Consiliul fiscal) au fost depășite substanțial în execuţia bugetară. Evitarea depășirii plafonului de deficit apare drept realizabilă
doar ca urmare a reducerii masive a investițiilor publice comparativ cu nivelul programat, inversării unor reduceri de taxe operate în trecut și introducerii unor măsuri discreționare suplimentare de natura veniturilor, precum și unor vărsăminte extraordinare de dividende din partea companiilor de stat.

Conform Guvenului, prima rectificare a bugetului pentru 2017 a fost aprobată în condițiile înregistrării unei creșteri economice de 5,8% pe primul semestru, ceea ce a determinat o creștere a PIB cu 21,9 miliarde lei, conform estimărilor Comisiei Naționale de Prognoză, de la 815,2 miliarde lei la 837,1 miliarde lei. Veniturile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu 1.060,7 milioane lei, cheltuielile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu 1.705,2 milioane lei, iar deficitul bugetar se menține la 2,96% din PIB, potrivit metodologiei cash.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.