”Continuaţi să fiţi lideri” !

Vizita preşedintelui Klaus Iohannis în Statele Unite ale Americii pentru participarea la Forumul Global al American Jewish Committee şi decernarea premiului “Light Unto the Nations” , care se încheie pe 9 iunie 2017 cu întâlnirea de lucru din Biroul Oval, este un bun prilej de recurs la memorie şi la istorie. Punctul central al discuţiilor dintre cei doi preşedinţi este reprezentat de Parteneriatul strategic româno-american, de la lansarea căruia se împlinesc anul acesta 20 de ani. Preşedintele care a lansat şi consolidat acest Parteneriat este Emil Constantinescu.

În Piaţa Universităţii din Bucureşti, pe 11 iulie 1997, peste o sută de mii de oameni au fost martorii unui eveniment care a schimbat istoria României. Preşedintele român declara atunci: „Nu ne vom opri pentru că nu putem staţiona pe linii lăturalnice, aşteptând să treacă pe lângă noi trenul istoriei”, iar Bill Clinton afirma că România este importantă pentru Statele Unite pentru că a reuşit să devină un model într-o regiune frământată de conflicte. Impresionat de primirea entuziastă a românilor, Bill Clinton anunţa după această vizită: „Mă gândesc că este vorba despre o imensă responsabilitate deoarece nicio altă ţară nu ar fi putut avea un răspuns de acest fel în acest moment”. În toamna anului 1997, asistentul Secretarului de Stat, Marc Grossman, a fost trimis în România pentru a da conţinut instituţional înţelegerii dintre Bill Clinton şi Emil Constantinescu.

Vizita oficială a lui Emil Constantinescu în SUA, în perioada 14 – 21 iulie 1998, a dat o nouă dimensiune relaţiilor strategice româno-americane şi asta se poate vedea, dincolo de orice comentariu, din program:

14 iulie 1998
16.00. Sosirea la Washington. Preşedintele Emil Constantinescu este găzduit la Blair House, reşedinţă oficială situată peste drum de Casa Albă. Din delegaţia României fac parte: Andrei Pleşu, ministrul Afacerilor Externe; Victor Babiuc, ministrul Apărării Naţionale; Daniel Dăianu, ministrul Finanţelor; Traian Băsescu, ministrul Transporturilor; Horia Ene, ministrul Cercetării şi Tehnologiei; Sorin Dimitriu, preşedintele Fondului Proprietăţii de Stat; Nini Săpunaru, secretar de stat în Ministerul de Finanţe, directorul Direcţiei Generale a Vămilor; Călin Mateescu, secretar de stat în Ministerul de Interne; Gherghe Mocuţa, secretar de stat în Ministerul de Justiţie; acad. Nicolae Cajal, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România; senatorul UDMR Peter Kovacs Ekstein; Bogdan Baltazar, preşedintele Băncii Române pentru Dezvoltare; Elena Petculescu, preşedintele Bancpost.
18.00. Monumentul Eroului Necunoscut. Depunere de coroane. Reculegere la mormântul preşedintelui J.F. Kennedy.

15 iulie 1998
08.00. Mic dejun cu rugăciune la Senatul SUA.
09.15. Întâlnire cu preşedintele Camerei Reprezentanţilor, Newt Gingrich şi liderii majorităţii şi minorităţii din cele două Camere.
10.00. Discurs în faţa Camerelor reunite ale Congresului. Începând cu anul 1989, când s-a prăbuşit Cortina de Fier şi până în momentul discursului preşedintelui Emil Constantinescu, în Congresul SUA au mai fost invitaţi, dintre liderii europeni, doar Lech Walesa, preşedintele Solidarnosč, Vaclav Hável, preşedintele Cehoslovaciei, Giulio Andreotti, preşedintele Consiliului de Miniştri al Italiei, Regina Marii Britanii, Elisabeta a II-a şi preşedintele Germaniei, Richard von Weizsäcker.

11.00. Vizită la Capitoliu şi întâlnire cu membrii Caucusului românesc din Congres.
11.35. Decernarea Medaliei Centrului pentru Democraţie.
12.00. Dejun cu lideri ai Senatului.
15.30. Întâlnire cu editori ai cotidianului The Washington Post, la reşedinţa Blair House.
17.00. Întâlnire cu editori ai cotidianului The Washington Times, la reşedinţa Blair House.

18.25. Vizită la Banca Mondială. Întrevedere cu James Wolfensohn, preşedintele Băncii Mondiale, cu participarea unor membri ai Cabinetului şi ai comunităţii financiare.
19.00. Dineu oferit de James Wolfensohn, preşedintele Băncii Mondiale, în onoarea preşedintelui României, la reşedinţa sa. Printre invitaţi: secretarul de stat Madeleine Albright, Jean Anne Smith Kennedy, sora lui John Fitzgerald Kennedy, consilierul prezidenţial Zoe Petre.

16 iulie 1998
10.00. Întâlnire cu preşedintele Bill Clinton şi membri ai Cabinetului la Casa Albă.
12.20. Întrevedere cu procurorul general al SUA, Janet Rono.
12.30. Dejun de lucru pe probleme de combatere a crimei organizate şi aplicarea legii.
13.30. Semnarea Acordului de cooperare vamală.
16.00. Interviu în exclusivitate cu corespondentul la Washington pe probleme diplomatice şi viitor corespondent pentru Europa Centrală al cotidianului The New York Times.
17.00. Primirea conducerii companiei Guardian Industries.
18.40. Recepţie oferită pentru organizaţiile neguvernamentale americane implicate în sprijinirea democraţiei româneşti organizată de International Republican Institute şi National Democratic Institute.

17 iulie 1998
09.15. Ceremonial militar la Pentagon. Întâlnire cu William Cohen, Secretarul Apărării.
12.00. Dejun de lucru la Camera de Comerţ a SUA, US-Romania Business Council.
15.00. Vizită la sediul Companiei Lockheed-Martin.
17.00. Primeşte titulatura de membru de onoare al National Geographic Society şi susţine discursul „The Danube, The Danube Delta and the Black Sea: A Cradle of European Civilisation to be Saved and Preserved”.
19.30. Întâlnire cu Comitetul SUA pentru NATO.

18 iulie 1998
09.30. Vizită la Baza Militară a Infanteriei Marine Quantico şi la Academia FBI.
14.30. Depunerea unei coroane de flori la Memorialul Jurnaliştilor de la Newseum.
16.50. Întâlnire cu Consiliul de conducere al Memorialului Holocaustului. Semnarea Acordului de cooperare cu Arhivele Naţionale. Vizitarea Muzeului Holocaustului.
18.00. Întâlnire cu reprezentanţi ai comunităţii româno-americane la Banca Mondială.
19.30. Vernisajul expoziţiei unor artişti plastici americani de origine română.

19 iulie 1998
11.30. Participare la serviciul religios ţinut în Capela Română din San Francisco.
12.45. Întâlnire cu comunitatea româno-americană de pe Coasta de Vest.
17.30. Întâlnire cu primarul oraşului San Francisco.
20 iulie 1998
09.00. Deschiderea Forumului de investiţii How to Close Deals in Romania. Întâlnire cu conducerea Companiei Air Touch, reprezentată de George Schultz, fost Secretar de Stat.
10.00. Întâlnire cu consiliul editorial al cotidianului San Francisco Chronicle.
12.00. Întâlnire cu primarul oraşului şi preşedinţii companiilor din zona San Francisco Bay la Commonwealth Club, World Affairs Council, moderată de William Perry, fost Secretar al Apărării, co-preşedinte al Comisiei de Acţiune România-SUA.
15.45. Întâlnire cu conducerea Companiei LORAL.
17.00. Întâlnire cu conducerea Companiei Hewlett Packard şi a celorlalte companii de high-tech din Silicon Valley.
21 iulie 1998
08.15. La World Trade Center în Chicago, mic dejun de lucru consacrat investiţiilor în sectorul agroalimentar românesc.
10.30. Întâlnire cu Consiliul editorial al Chicago Tribune.
12.00. Dejun de lucru cu caracter economic cu participarea primarului oraşului Chicago şi a marilor corporaţii din MidWest-ul american.
14.15. Vizită la Chicago Emergency Communications Center.
17.00. Întâlnirea cu comunitatea româno-americană din Chicago.
19.15. Dineu oferit de corporaţia Amoco.

La sosirea la Washington, preşedintele Constantinescu este găzduit la Blair House, reşedinţă oficială situată peste drum de Casa Albă. Din delegaţia României făceau parte, printre alții: miniștrii Andrei Pleşu, Victor Babiuc, Daniel Dăianu, Traian Băsescu, acad. Nicolae Cajal, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România.

Întrevederea preşedintelui României cu James Wolfensohn, preşedintele Băncii Mondiale

O agendă plină de substanță

Să recapitulăm. Pe 15 iulie 1998 a urmat întâlnirea cu preşedintele Camerei Reprezentanţilor, Newt Gingrich, şi liderii majorităţii şi minorităţii din cele două Camere, o vizită la Capitoliu şi o întâlnire cu membrii Caucus-ului românesc din Congres, o întâlnire cu președintele Băncii Mondiale și membri ai comunității financiare, dar și un dineu la care a participat secretarul de stat Madeleine Albright. Președintele Constantinescu a primit Medalia Centrului pentru Democraţie.

Președintele României a ținut un discurs în fața Camerelor reunite ale Congresului, acolo unde, de la prăbușirea Cortinei de Fier, mai fuseseră invitați doar Lech Walesa, preşedintele Solidarnosč, Vaclav Hável, preşedintele Cehoslovaciei, premierul italian Giulio Andreotti, Regina Elisabeta a II-a şi preşedintele Germaniei, Richard von Weizsäcker.

A urmat întâlnirea la Casa Albă cu preşedintele Bill Clinton şi membri ai Cabinetului. Președintele României a discutat cu procurorul general, Janet Reno, și cu șeful Pentagonului, William Cohen, a vizitat sediul companiei Lockhedd Martin, s-a întâlnit cu conducerea companiei Hewlett-Packard şi a celorlalte companii de high-tech din Silicon Valley. A mai fost prezent la un dejun de lucru la Camera de Comerţ a SUA, US-Romania Business Council și unul la World Trade Center din Chicago, pentru investiții în România.
Emil Constantinescu s-a întâlnit cu editori ai publicațiilor The Washington Post, The Washington Times, San Francisco Chronicle, Chicago Tribune și a acordat un interviu pentru The New York Times.

Agenda a prevăzut o vizită la Academia FBI, la Quantico, o întâlnire cu conducerea Memorialului Holocaustului și semnarea Acordului de cooperare cu Arhivele Naţionale. Au avut loc întâlniri cu reprezentanții comunității românești de pe Coasta de Vest și din Chicago.

În iulie 1998, Emil Constantinescu primeşte premiul „Omul European de Stat al Anului 1997” al Institutului East West, înmânat de Robert Rubin, secretarul Trezoreriei

Acorduri România-SUA

În timpul vizitei în SUA au fost semnate mai multe acorduri guvernamentale: Acord de cooperare vamală, Acord privind cooperarea ştiinţifică şi tehnologică, Acord de împrumut între Guvernul României şi Banca Mondială privind îmbunătăţirea sistemului de protecţie a copiilor, Acord de împrumut între Bancpost SA şi International Financial Corporation pentru preprivatizarea Bancpost. Ministrul de Externe, Andrei Pleşu, a discutat cu Marc Grossman, asistent al secretarului de stat pentru Europa şi Canada, aspectele tehnice ale Parteneriatului Strategic.

Clinton a luat lecții despre Ucraina de la România

Despre vizita de stat a preşedintelui Emil Constantinescu în Statele Unite, ambasadorul James Rosapepe afirma, în filmul documentar „The Turning Point: România-NATO 1996-2000“: „Îmi amintesc câteva momente din timpul întrevederii cu președintele Clinton din Biroul Oval. Evident, președintele Constantinescu se afla acolo pentru a susține cauza României și a discuta despre Parteneriatul Strategic și următorii pași ai colaborării dintre cele două țări. Ceea ce m-a frapat în timpul acelei întâlniri (…) era faptul că vorbeau despre Ucraina (…) Președintele Clinton ținea cont de toate aceste aspecte și aș putea spune că jumătate din întâlnire a profitat de cunoștințele foarte serioase ale președintelui Constantinescu despre Ucraina, de modul în care îl înțelegea pe președintele Kucima în acel moment, dar și de întreaga situație din regiune“.

Preşedintele Constantinescu a depus o coroană la Monumentul Eroului Necunoscut din Cimitirul Arlington şi s-a recules la mormântul preşedintelui J.F. Kennedy

România, lider regional

La Summit-ul jubiliar al NATO de la Washington, în 1999, când România a fost nominalizată, încă o dată, pe primul loc, pentru al doilea val al extinderii NATO, Emil Constantinescu a fost primit din nou la Casa Albă, iar Samuel Huntington l-a invitat să susţină un discurs la Universitatea Harvard.

La sfârşitul mandatului său, Emil Constantinescu lăsa României un parteneriat consolidat, semnat în luna februarie 2000 la Bucureşti, iar Bill Clinton scria, la aniversarea celor trei ani de la lansarea Parteneriatului Strategic (11 iulie 2000): „România este un partener valoros. Dumneavoastră şi ţara dumneavoastră continuaţi să fiţi lideri în procesul de pace şi stabilitate în sud-estul Europei. Statele Unite apreciază România în mod special pentru sprijinul statornic oferit eforturilor NATO de soluţionare a crizei din Kosovo şi continuarea cooperării în promovarea democraţiei în Serbia“.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.