Pentru deschiderea unui cont secret în Liechtenstein nu este nevoie decât de bani, cât mai mulţi bani, un calculator şi un telefon. În rest sunt şase etape de urmat, în care eşti îndrumat în cel mai plin de solicitudine mod: alegerea paradisului fiscal, crearea unei identităţi secrete (de preferat fundaţii offshore trust sau corporaţie, deoarece în cazul societăţilor cu răspundere limitat sau a conturilor personale apar mici breşe în secretul contului), deschiderea unui cont bancar, transferul banilor (ideal sub formă de daune în urma unui proces cu o companie înfiinţată de însuşi cel care doreşte să comită evaziunea sau spălarea banilor), investirea banilor şi cheltuirea lor.
Un jurnalist de la Alternatives Economiques a intrat în acest joc şi a vorbit cu reprezentantul unei societăţi britanice specializată în deschiderea de conturi offshore.
Convorbirea a avut loc pe 9 aprilie, după izbucnirea în presă a scandalului Offshore Leaks. Înregistrarea s-a făcut fără ştiinţa interlocutorului din Marea Britanie, nimeni altul decât directorul unei companii creată în Regatul Unit în 2006 cu scopul de arepera contribuabilii francezi dornici să scape de povara fiscalităţii. Este un şef de companie respectat, care a fost invitat în Franţa în 2011 pentru a vorbi patronatelor despre cum întreprinderile pot folosi offshore-ul.
Legenda jurnalistului este următoarea: este moştenitor al unui important angajat al unei multinaţionale foarte cunoscute care are un cont confidenţial în paradisul fiscal din insula Jersey.
’’Domnul X îmi spune repede să uit perspectiva de a declara moștenirea fiscului francez pentru regularizarea situaţiei. ’’Dacă va repatriaţi fondurile, trebuie să luaţi legătura cu notarul dumneavoastră, pentru că trebuie operată o ajustare fiscală şi apoi plătite drepturile sale, acesta este primul punct. Dacă aveţi proiecte de achiziţii imobiliare, vă spun cu toată onestitatea că trebuie să uitaţi de Franţa’’ pentru că este foarte dificil de făcut achiziţii importante fără a justifica provenienţa fondurilor. ’’În funcţie de valoarea fondurilor, Jersey este un loc bun, însă noi va putem face alte propuneri’’, spune domnul X. Nu i-am spus deloc că aş dori să ocolesc fiscul francez, el a fost cel care mi-a propus în mod brussc asta şi a reluat-o de mai multe ori’’, scrie jurnalistul de la Alternatives Economiques.
’’Ceea ce puteţi face este să viraţi moştenirea. Acum lucrăm cu Liechtenstein şi vă putem pune în legătură cu un administrator al averii care vă va permite…spre exemplu, să reflectaţi la plasamente fără riscuri pe termen lung pe piaţa obligaţiunilor’’. De ce Liechtenstein? Pentru că Elveția nu mai este atât de sigură că înainte, pentru că a justiţia elveţiană colaborează cu Franţa, explică Domnul X. În schimb, în Liechtenstein se poate deschide un ’’cont numerotat’’, unde numele nu apare deloc. Iar domnul X începe să-şi imagineze pentru mine viitoare achiziţii imobiliare în Turcia, Spania sau Florida. Şi de ce nu un vas de agrement, cu condiţia ’’de a-l înregistra în altă parte’’, toate însoţite de un sfat prietenesc: ’’veţi naviga fără să întraţi în apele teritoriale ale Frântei’’. Pe scurt, acesta este modul de utilizare a exilului fiscal în principatul Liechtenstein, minusculul teritoriu de 160 de kilometri pătraţi şi cu 36.000 de locuitori, o enclavă între Elveția şi Austria, care rezista încă în faţa cererilor pentru transparentă financiară.
Pregatirea dosarului, deschiderea contului, eliberarea cardurilor bancare, administrarea online a contului si punerea in legatura cu un administrator specializat de conturi costa 1.000 de euro. Toate sunt servicii care nu presupun deplasarea in strainatate a titularului contului.
Care sunt riscurile la carese expune domnul X? Potrivit Alternatives Economiques, ’’pretinde că nu riscă nimic dacă rămâne în Marea Britanie, dar trebuie să fie atent să nu-şi racoleze cleinții pe teritoriul francez.’’ Să mai mire de ce premierul britanic David Cameron stă departe de zona euro și de orice tendință de integrare mai puternică a UE? Dar că, în ciuda acestui fapt, bugetul multianual al Uniunii a fost decis de Cameron si Angela Merkel, prin fața cărora s-au perindat cu micile sau mai marile lor nevoi restul șefilor de stat și de guvern din UE?
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.