Raportul anual al Curţii de Conturi a scos la iveală nereguli grave în cheltuirea banilor publici la mai multe societăţi aflate în administrarea Ministerului Economiei. Una dintre cele mai scandaloase situaţii a fost constatată la Conversmin SA, societate comercială responsabilă cu închiderea, conservarea şi ecologizarea minelor. Nici nu e de mirare, având în vedere faptul că la Conversmin, de mai mulţi ani, jefuirea banului public a devenit o regulă.
Curtea de Conturi a arătat că această societate a deturnat peste 80 de milioane de euro pentru refacerea a 65 de biserici. Inspectorii Curţii de Conturi susţin că e vorba despre deturnare de fonduri întrucât Conversmin SA nu poate cheltui bani pentru refacerea clădirilor, obiectul de activitate al acestei societăţi comerciale de stat fiind acela de a închide, conserva şi ecologiza mine. Curtea de Conturi mai spune că SC Conversmin SA este obligată să returneze către bugetul de stat fondurile alocate refacerii celor 65 de biserici.
E bine că, în sfârşit, Curtea de Conturi a început să cerceteze cum se toacă milioane de euro la Conversmin, deşi în ultimii doi ani presa a semnalat de nenumărate ori jongleriile pe care managerii acestei societăţi de stat le-au făcut cu fondurile bugetare.
Este de notorietate, de pildă, scandalul celor 10 milioane de euro alocaţi ilegal de Conversmin în 2009, pentru o lucrare în judeţul Gorj. Mai exact, era vorba despre o lucrare de stabilizare a terenurilor afectate de alunecările de teren din zona Mătăsari şi Dragoteşti. Publicaţia „Domino de Gorj” arăta în 1 februarie 2011 că SC Conversmin SA a pus la bătaie pentru această lucrare 340 de miliarde de lei vechi, fără TVA. Lucrarea a fost câştigată, într-o primă fază, de două societăţi abonate la contractele cu statul, respectiv Alpha Construct System şi TPSUT, ambele aparţinând unor oameni de afaceri din cercul de interese al PDL Mehedinţi. Problema a fost, însă, o firmă din Târgovişte, Ecprod, care a contestat licitaţia organizată de Conversmin.
Toată această afacere bănoasă, se scria în „Domino de Gorj”, a început în urmă cu doi ani şi două luni, când societatea Conversmin era la începutul activităţii de „tocat bani” de la Ministerul Economiei. Sumele colosale care trec prin conturile acestei societăţi au rămas cam aceleaşi. Astfel, dacă acum se discută despre aproape 10 milioane de euro, pentru închiderea unor mine de subteran la care acest tip de lucrări a fost deja executat, la vremea aceea oficialii din minister găsiseră drept oportună alocare unei sume similare pentru a remedia şi stabiliza alunecările de teren din Dragoteşti şi Mătăsari.
Procedurile au fost demarate şi, două luni mai târziu, în februarie 2009, este declarat câştigător al licitaţiei în valoare de 34.395.694 lei (8 milioane de euro, fără TVA) un consorţiu format din două societăţi comerciale din judeţul vecin, Mehedinţi: Alpha Construct System, aparţinând omului de afaceri Constantin Izvoranu, şi TPSUT Mehedinţi. Dacă lucrurile ar fi mers aşa cum, probabil, îşi imaginaseră organizatorii licitaţiei, traseul banilor din conturile statului în cele ale unor firme destul de apropiate de partidul de la guvernare, cu precădere faţă de organizaţia judeţeană Gorj, ar fi rămas neschimbat. Doar printr-un noroc chior pentru stat, cele două firme nu au pus mâna pe banii Conversmin SA. Astfel, pentru lucrarea respectivă, au concurat cei doi afacerişti mehedinţeni, dar şi un consorţiu format dintr-o firmă din Târgovişte, Ecprod, şi filiala acesteia din Rovinari, precum şi o societate din Germania, WITTFELD GmbH. Ultima dintre ele a contestat decizia luată de Conversmin, invocând, în documentul înaintat către Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, faptul că societăţile din Mehedinţi „nu au capacitatea tehnică necesară” pentru a executa lucrările solicitate prin caietul de sarcini, lucru adevărat, mai ales că firmele au cunoscut dezvoltarea abia în anii următori, graţie sumelor colosale de bani care au fost direcţionate în conturile lor, de la complexurile energetice şi de la Societatea Naţională a Lignitului Oltenia. Lipsa capacităţii tehnice este, însă, doar vârful aisbergului, documentele trimise la CNSC dovedind, de fapt, că totul a fost doar o afacere cu iz politic.
Contestaţia depusă de firma germană a scos la iveală faptul că, de fapt, lucrarea fusese atribuită societăţilor din Mehedinţi fără a fi respectate toate procedurile impuse de OUG 34/2006, privind achiziţiile publice. Deci, ilegal. Care sunt paşii „săriţi” de Conversmin nu se cunoaşte cu exactitate, însă nici nu contează prea mult, ci fapta comisă, atenţie, de o societate aparţinând Ministerului Economiei! Cert este însă că, după analiza documentaţiei de atribuire, CNSC, prin decizia Nr. 1949/193 C10/1826, din 25.05.2009, decide să respingă contestaţia depusă de WITTFELD Gmbh şi, totodată, „dispune, din oficiu, anularea procedurii de atribuire”. Contestaţia este respinsă pentru că a rămas fără obiect, având în vedere măsurile dispuse, din oficiu, de CNSC.
Şi pentru ca ilegalitatea comisă să fie completă, firma din Târgovişte a făcut plângere în contencios, împotriva societăţii Conversmin. Abia în 12 octombrie 2009, instanţa se pronunţă, însă, culmea, nu în favoarea Ecprod, ci în favoarea Conversmin, deşi, iniţial, CNSC consfinţise, prin decizia din mai, că s-a comis o infracţiune.
De altfel, nici nu avea cum să se pronunţe în defavoarea ei, de vreme ce compania este o „mină de aur” pentru Ministerul Economiei. Cel mai interesant aspect, pe care îl vom dezvolta în ediţia de mâine, este acela că lucrările de la una din alunecările de teren au fost remediate cu… 2,5 miliarde lei vechi, o sumă de aproximativ 130 de ori mai mică decât se estimase în urmă cu doi ani.
La fel de mediatizat a fost şi cazul închiderii a alte trei mine gorjene, tot la începutul anului trecut, afacere care poartă aceeaşi amprentă a PDL. Conservmin (societate la care lucrează ca jurist-şef soţia „celebrului” pedelist Marcel Hoară) a mai cheltuit peste 424 de miliarde de lei vechi pentru efectuarea unor lucrări de ecologizare şi închidere mine la trei astfel de unităţi din Gorj: mina Albeni II, mina Dragoteşti-Mătăsari şi mina Timişeni. Lucrările în cauză erau – după cum declara liderul de sindicat al FNM, Constantin Creţan – uşor de realizat, banii urmând să intre, în opinia sa, în vistieria unor firme „de casă” care aşteaptă aceşti bani ai Ministerului Economiei, gestionaţi însă prin societatea Conversmin.
Numai pentru lucrările de închidere şi ecologizare a minei Albeni II, Societatea Conversmin SA a alocat 4.553.811 de lei, adică peste 45 de miliarde de lei vechi, lucrările urmând să dureze 13 luni. Societatea Conversmin s-a dovedit largă de mână şi când a fost vorba despre lucrările de ecologizare şi închidere a minei Dragoteşti-Mătăsari, acolo unde s-a chetuit o sumă incredibil de mare, adică 36.693.548 de lei, fără TVA, ceea ce înseamnă peste 366 de miliarde de lei vechi. Procedurile de adjudecare a acestui contract fabulos au început în februarie 2011, lucrările urmând să se deruleze pe parcursul a 26 de luni.
Pentru închiderea minei Timişeni, Conversmin a mai aruncat pe fereastră alţi 1.209.677 lei, adică peste 12 miliarde lei vechi. Per total, 424 de miliarde de lei vechi sunt puşi la bătaie pentru aceste lucrări care, în opinia lui Creţan, reprezintă bani de luat uşor pentru firmele de casă ale PDL.
„Deja au venit primele sume pentru închiderea de mine. Vorbim însă despre lucrări făcute la câte o singură gură de mină, având dimensiunea de cinci pe cinci. Practic, pentru aceşti bani, ei doar scot ce este în subteran de un an de zile, deşi mare lucru nu mai este, pun câţiva pomi în jurul minei, şi gata încasează banii. Să nu uităm că miliardele sunt date de o firmă de-a lor, Conservmin, unde este angajată soţia lui Hoară”, declara în ianuarie 2011 sindicalistul Creţan ziarului „Gorjeanul”.
De altfel, marea prăduială la Conversmin a început în perioada decembrie 2008/ianuarie 2009 cu achiziţii costisitoare pentru minele din Valea Jiului.
Sumele imense pe care Conversmin pretindea în acte că le investeşte pentru ecologizarea minelor au rămas doar pe hârtie, întrucât ecologizările miniere nu se pot verifica faptic. În realitate, aceste investiţii pentru ecologizări la minele din Valea Jiului erau doar scurgeri de bani pentru clientela PDL.
Şi dacă vorbim despre legăturile dintre PDL şi afacerile dubioase care se desfăşoară sub pălăria Conversmin, trebuie subliniat că sunt câţiva membri importanţi ai actualului partid de guvernământ care fac parte din Consiliul de Administraţie al Conversmin şi care, în acelaşi timp, lucrează sau au lucrat în Ministerul Economiei. Marcel Hoară, omul de casă al lui Adriean Videanu, este unul dintre aceştia.
Un alt exemplu de acest fel este cel al pedelistul Radu Chiurtu, directorul Departamentului Resurse Umane din Ministerul Economiei, prieten şi partener de afaceri cu afaceristul Sorin Silaghi, din Petroşani. Silaghi, membru PDL de mai bine de cinci ani, este unul din prietenii apropiaţi ai familiei Ridzi, iar firma sa şi a lui Chiurtu primeşte aproape toate contractele importante de întreţinere a reţelei de ape din ţară.
Cu toate că în prezent este pedelist, Radu Chiurtu este un veritabil traseist politic ce a reuşit să supravieţuiască tuturor regimurilor politice obţinând beneficii maxime. În perioada guvernării Năstase era membru al PSD sector 6, iar după preluarea puterii de către Alianţa D.A. a trecut la PNL, a fost prezentat în câteva rânduri la Realitatea, dar nu a recţionat şi astfel a fost trecut cu vederea, reuşind să îşi păstreze postul important din Ministerul Economiei şi în perioada în care Varujan Vosganian a condus acest minister. Chiurtu, bun prieten cu Marcel Hoară, a cotizat sume importante de bani în campania electorală a acestuia la alegerile parlamentare din 2008.
Din Consiliul de Administraţie al Conversmin mai face parte şi sora fostului director general de la CNH (şi el tot pedelist), Simona Surulescu, director Resurse Umane al companiei Conversmin.
Cam aşa stau lucrurile la Conversmin. Nici vorbă de ecologizări, conservări sau închideri de mine! Conversmin SA nu e nimic altceva decât încă o societate de stat prin care clientela de partid căpuşează bani publici.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.