Corigenti la bacsis in tara spagii

Cu totii dam. Aproape zi de zi. Dar cit, cui si, mai ales, de ce? Lasam ca bacsis sume diferite, in contexte diferite si din motivatii diferite. Exista o industrie si o cultura ale acestei practici, cu reguli scrise sau nescrise, mai mult sau mai putin acceptate.

Felul in care dam si primim bacsis spune ceva despre noi si despre lumea in care traim. In Romania, pentru parcare se lasa 10.000-20.000 de lei. Daca nu lasi, risti sa te trezesti cu masina zgiriata.

Taximetristii din Vest au rest

"Daca in Occident, aceasta practica este privita ca o activitate nobila, la noi este considerata ca fiind ceva mai putin normal, fiind conotata negativ. Naturaletea bacsisului inca se mai invata in Romania", considera sociologul Dan Comsa.

O diferenta importanta intre Romania si Occident este faptul ca, in Vest, restul nu este confundat cu bacsisul. Peste tot, in tarile civilizate, restul se inapoiaza pina la ultimul banut si orice lucrator in domeniul serviciilor are suficient marunt pentru a inapoia restul, chiar si taximetristii. Tot in Occident, clientii nu lasa rest, si cu atit mai putin bacsis, la banca, magazin, piata sau supermarket, unde este vorba de un schimb exclusiv economic. La fel, bacsisul nu este confundat cu mita sau spaga: el se ofera pentru excelenta in servicii personale. Functionarii publici ofera servicii publice si, prin natura meseriei lor, nu trebuie recompensati astfel.

"Dai fiindca esti"

Pentru sociologi, bacsisul e o practica al carei studiu dezvaluie informatii neasteptate despre relatiile dintre indivizi, despre valorile, asteptarile si nevoile omului modern sau diferitele modalitati de comunicare. Oferirea de bacsis este un simbol al statutului social: "Dai fiindca esti". De asemenea, ei vad bacsisul si ca un ritual de integrare sociala, ca expresie a nevoii de apartenenta. Din aceasta perspectiva, a da bacsis inseamna a transmite ceva despre ceea ce vrei sa pari. "Dai fiindca vrei sa fii". "Barbatii dau mai des si mai mult bacsis decit femeile. Atunci cind o fac, acestea lasa totusi sume foarte mari, de pina la 500.000 de lei", spune Adrian, ospatar intr-un local din Cluj. El pastreaza jumatate din suma cistigata din bacsis, restul impartindu-se in mod egal intre barman si ajutorul de barman. In timpul verii, Adrian cistiga din bacsis pina la jumatate din venitul lunar, in timp ce in restul anului, aceasta suma poate egala salariul pe o luna.

Legalizare sau control

Din momentul in care s-a constatat ca in anumite zone geografice si in anumite tipuri de servicii circula sub forma de bacsis sume semnificative, s-a incercat scoaterea la lumina a acestui fenomen. Functionarii se consulta cu juristii pentru legalizarea si introducerea bacsisului in rindul practicilor fiscale acceptate. Statul este interesat sa controleze si sa cistige, preluind o resursa bugetara neexploatata. "Impozitarea nu este o miza importanta din punctul meu de vedere. In plus, ar fi dificil de pus in practica si de administrat ulterior. Cel mai probabil, printr-o astfel de masura s-ar produce o evaziune la evaziune", crede economistul Ilie Serbanescu. Pentru consumatorul de servicii, bacsisul e o supra-cheltuiala, dar pentru intreprinzatori, industria bacsisului e interesanta pentru ca ofera mina de lucru ieftina. Primirea de bacsis e un argument tare al investitorilor pentru a mentine salarii mici pentru angajatii din servicii. In aceasta categorie intra cu precadere somerii, tinerii, studentii, amatorii de munci sezoniere, femeile, cei mai virstnici, imigrantii, neintegratii social sau cei cu studii modeste.

Dai un ban, dar stai in spate

Persoanele extrovertite dau bacsisuri mai mari sau mai dese decit cele introvertite. Aceasta este una dintre concluziile studiilor realizate de William Michael Lynn, doctor in psihologie sociala al Ohio State University. El a aratat ca in tarile cu cel mai mare numar de persoane extrovertite sau cu temperament nevrotic, oamenii ofera bacsisuri mai mari si pentru o arie mai larga de servicii. Din acest punct de vedere, SUA se gasesc in top. Acestea considera bacsisul drept o cale de a primi o atentie suplimentara din partea personalului unui local public. Nevroticii, inclinati catre anxietate si dominati de sentimente de autoinvinuire, ofera bacsis in incercarea de a acoperi diferenta de statut social dintre ei si personalul de servire. Si la Cornell University’s Center for Hospitality Research s-au realizat numeroase studii psihologice de acest gen. Cercetatorii au constatat ca atit barbatii, cit si femeile sint sensibili la atingerea altor persoane si lasa bacsisuri mai mari atunci cind sint atinsi intimplator. De asemenea, micile atentii au un rol hotaritor in marimea bacsisului.

Atunci cind nota de plata este insotita de o bomboana, bacsisul creste de la 15,1% la 17,8%. Recomandarile sau explicatiile cu caracter gastronomic facute clientilor, oferirea de informatii pentru turisti duc, de asemenea, la cresterea bacsisului cu citeva procente. •

A da, in functie de tara

Agentiile de turism serioase stiu ca informatiile despre practicile bacsisului din tarile de destinatie sint esentiale pentru turisti. Agentii isi anunta clientii in ce situatie si ce sume se acorda pentru personalul hotelurilor si al restaurantelor sau pentru taximetristi. Legea franceza impune ca servirea sa fie inclusa in pret dar, cu toate acestea, bacsisul ajunge la 15%. In multe restaurante nord-americane si vest-europene, se percepe automat in nota de plata un bacsis de 10%-15%, in timp ce in Australia, Noua Zeelanda sau Japonia, practica bacsisului este ca si inexistenta. In Africa de Sud, aproape orice persoana care ofera un serviciu asteapta sa primeasca bacsis, iar in Canada personalul din domeniul serviciilor primeste o suma de 10-20% din nota de plata, in functie de local si de oras, dar si de zona anglofona sau francofona a tarii. In Egipt, bacsisul este atotprezent ca un mod de viata. Pentru cei mai multi germani insa practica bacsisului este neuzuala, iar in situatiile in care se da bacsis, exista sume fixe.