Corina Crețu, audiată în PE

Corina Creţu a fost audiată de comisia Parlamentului European pentru a fi confirmată în postul de Comisar European pentru Politică Regională.

Audierile au durat trei ore, timp în care trebuit să răspundă mai multor întrebări. Pe parcursul interviului, comisia Dezvoltare Regională a evaluat atât competenţele generale ale Corinei Creţu, cât şi pe cele care ţin strict de specificul portofoliului.

În comisie, PSD, partidul Corinei Creţu, are doi membri „plini”, respectiv Victor Boştinaru şi Viorica Dancila, la care se adaugă Dan Nica (PSD), membru supleant. Au venit să o susţină însă şi europarlamentari PSD şi PC care nu fac parte din comisia de specialitate: Daciana Sârbu, Doru Frunzulică, Cătălin Ivan, Ioan Mircea Pascu, Maria Grapini. De la populari-europeni, România are un membru supleant, Iuliu Winkler, de la UDMR.

După audiere, comisia parlamentară va redacta o evaluare în care va aproba sau nu candidatura Corinei Creţu şi care va fi trimisă preşedintelui Parlamentului European. Dacă răspunsul va fi pozitiv, Corina Creţu şi ceilalţi comisari desemnaţi vor primi aprobarea Parlamentului European pe 22 octombrie, iar noul Executiv european îşi va prelua mandatul la 1 noiembrie.

Creţu îl va înlocui pe actualul Comisar Johaness Hahn, care va prelua portofoliul pentru politică de vecinătate.

Corina Creţu a deschis audierea cu un discurs de 15 minute, în care a explicat strategia sa pentru Politicile regionale.

Problema calităţii Acordurilor de parteneriat, promovarea oraşelor – care reprezintă 75% din întreagă Europa

“Se încearcă pe cât posibil simplificarea prcedurilor programelor colective. Exită deja aşa-numita procedura electronic cohesion, există state membre unde e nevoie chiar şi de 40 de semnături pentru un acord de investiţii, motiv pentru care trebuie găsit un echilibru optim între reglementări şi legisl. naţională. Până în prezent s-au semnat 17 acorduri de parteneriat, comisarul Hahn intenţionează să încheie până la sfârşitul lunii octombrie toate Acordurile. Rămâne sarcina noastră să le punem în practică şi să ne asigurăm că vor fi încheiate.

Despre oportunitatea stabilirii unei strategii naţionale a Munţilor Carpaţi

“Sigur că macroregiunile sunt importante; În prezent sunt două macroregiuni de succes: macroregiunea baltică şi cea a Dunării. S-a dat startul la cea Ionică şi Adriatică. Cea Carpatică este desigur foarte aproape de sufletul meu, însă autorităţile locale şi partenerii locali trebuie să se implice… Este importantă valoarea adăugată a acestor regiuni. Un focus trebuie făcut în cazul regiunilor mai puţin dezvoltate sau a celor în tranziţie, care trebuie ajutate.

Despre de posibilitatea extinderii perioadei de finanţare 2007-2013 până după 2015

“Ştiu că există solicitarea de extindere a perioadei de implementare a fondurilor 2007-2013 până după 2015. Cred că trebuie să facem efortul de a ajuta statele membre care nu au cheltuit suficient, cele care au în jur de 50% sau sub 50% absorbţie, să găsească modalităţile celor mai eficientae de a cheltui aceşti bani.
Calitatea programelor nu trebuie sacrificată de dragul absorbţiei… Mă îngrijorează acest criteriu de viteză, de a lasă deoparte criteriul calităţii numai pentru a arata că putem cheltuim repede banii.
Cred că trebuie implicată Comisia, Consiliul European… Ştiu că este şi o solicitare a preşedinţiei italiene, dar trebuie să facem maximum posibil de a folosi eficient resursele până în 2015.
Trebuie să ne concentrăm pentru că Programele Operaţionale să fie cât mai repede puse în practică pentru perioada 2014-2020.

Facilitatea de conectare europeană

Întrebată de europarlamentarul Victor Boştinaru cum consideră că trebuie să acţioneze Statele Membre pentru că acele ţări care au dificultăţi să poată beneficia la maximum de această facilitate, Creţu a răspuns:

„Facilitatea de conectare europeană completează verigile lipsa din Programele Operaţionale. Voi ajuta statele membre să depună proiecte de calitate până la sfârşitul lui 2016 şi le vom încuraja să folosească toate instrumentele precum programul JASPARS, aceste proiecte sunt strategice şi trebuie să se înscrie într-o abordare strategică. Este datoria noastră să ne asigurăm că având resurse financiare limitate acestea merg în direcţia unor proiecte care să valorifice această facilitate.
Iuliu Winkler: Pentru PPE una din priorităţi este abordarea integrată; avem un cadrul de reglementări comun pentru 2014-2020. În Acordurile de Parteneriat abordarea integrată este acoperită de nişte aspecte care nu ţin de competenţele Comisiei, cum veţi proceda.

“Cred că este natural de a găsi în mine un partener”, a spus Corina Creţu. „Ştiu câtă importantă au membrii acestei Comisii şi ne vom consulta. Este evident că dezvoltarea Regională are impact asupra multor domenii, deci este important pentru noi să cooperăm cu toate componentele celorlalte politici europene pentru a asigura această coordonare; vom colabora cu vicepreşedinţii şi cu alţi comisari pentru atingerea obiectivului nostru comun- programul prezentat de Jean-Claude Juncker.

Despre aplicabilitatea planului de 300 miliarde euro pentru creştere şi locuri de muncă prezentat de Juncker, în condiţiile în care este deja stabilit Cadrul Financiar Multianual

“Cred că avem suficient spaţiu de manevră în interiorul regulamentului pentru a contribui la această ambiţioasă agenda a preşedintelui Juncker. Dânsul spunea că vor fi mobilizate resurse private şi trebuie să ne schimbăm limbajul pe care îl folosim astfel încât mediul privat să aibă încredere şi să investească. Să folosim pârghii financiare cu efect de multiplicare.
Numai din ce numim inovare putem aduce un aport de peste 100 milioane de euro în următorul an. Încurajarea IMM este criteriul de bază care va sta la atingerea acestui obiectiv.

Despre fraudarea fondurilor europene

La observaţia potrivit căreia există aşteptări mai mari în ceea ce priveşte creativitatea şi iniţiativa în acest domeniu, Creţu a comentat:

„Îmi pare rău că nu v-am convins, probabil aveţi un nivel ridicat de exigenţă legat de creativitate. Nu ştiu cât de creativă aş putea fi, eu nu pot veni cu instituţii noi şi legi noi. Dv. aţi adoptat această legislaţie în mandatul anterior. Legat de întrebare, sigur că mă preocupă foarte tare această chestiune legată de erori în general şi de fraudarea fondurilor europene în special, dar OLAF şi serviciile UE arată că din totalul activ doar 7% au reprezentat erori din care numai 1% au fost fraude, de aceea am insistat pe capacitatea administratriva, pentru a ajuta statele membre să facă achiziţii publice de calitate, să facă programe care să evita erorile. Nu este numai Comisia, este OLAF, sunt şi alte instituţii care veghează.

Despre regiunile periferice şi Condiţionalitatea macroeconomică

„Una din propunerile mele principale va fi organizarea unui grup de lucru împreună cu comisarul Katainen şi cu Guvernatorii regiunilor periferice. În noiembrie se va lua în considerare propunerea preşedinţiei italiene, dar nu cred că noi utilizăm suficienmt de mult flexibilitatile existente deja în interiorul Pactului. Trebuie să ne gândim la integrarea regiunilor periferice în macroregiounilor din care fac parte; există acest handicap al depărtării.

Referitor la Codul de Conduită legat de Guvernanţă mulţi-nivel (prin care autorităţile publice locale, ONG-urile, partenerii sociali vor putea fi implicaţi în pregătirea, dar şi punerea în aplicare a Acordurilor de Parteneriat), cum se manifestă grija faţă de codul de conduită pentru AP, în condiţiile în care Politica Regională funcţionează bine în urma unei implicări extinse.

Cum va verifica Comisia, concret, dacă acest principiu se aplică? Ce se întâmplă dacă un stat membru nu îndeplineşte această obligaţie?

„Parteneriatul de calitate în cadrul Fondurilor Europene Structurale şi de Investiţii şi felicit Comisia pentru că s-a luptat pentru introducerea acestui aspect care va obliga Guvernele să ia în considerare părerile partenerilor sociali în toate etapele legate de atragerea fondurilor. Aplicarea acestui criteriu va fi foarte importantă în aprobarea şi negocierea AP, dar va fi un criteriu important şi în Programele Operaţionale. Sunt ţări în care acest principiu al parteneriatului este de la sine înţeles; sunt alte ţări care nu au această cultură. Vom asista statele membre pe parcursul negocierii Programelor şi să ne asigurăm că acestea au fost agreate şi discutate şi cu partenerii de la nivel local, aceasta este garanţia că programele răspund nevoilor imediate ale cetăţenilor; pentru că au fost cazuri în care nu au răspuns nevoilor imediate, sunt regiuni în care nu ne permitem luxuri foarte mari; pe parcursul negocierilor voi colabora cu dv. Comitetul regiunilor este un factor care ne poate oferi informaţii; poate mobiliza mediul de afaceri, mediul academic.

Despre rolul oraşelor în politica de coeziune, care sunt nu doar motoare de creştere economică, ci pun în aplicare şi aceste politici.

“Oraşele sunt un partener natural. Pot oferi noi posibilit de dezvoltare, fiind una din cel 11 teme prioritare ale politicii de coeziune. 5,2 miliarde de euro alocaţi pentru serviciile publice de bază: locuinţe, sporirea accesului la sănătate, locuinţe sociale etc. Liberalizarea privatizărilor se va aface prin efortul comun al statelor membre.

Integrarea romilor

„Sigur, incluziunea romă este unul dintre obiectivele fondului social european, dar trebuie să vă spun un lucru. Provin dintr-o ţară care are o importantă comunitate romă. Pe de altă parte, am văzut în Italia eforturile autoritartilor pentru a integra comunitatea romă. Am văzut autobuze care stau în fiecare dimineaţă goale, iar fondurile publice erau astfel risipite pentru că nu se urcau copiii romi în ele pentru a merge la şcoală. Oamnii din comunitatea locală aveau nemulţumiri. Trebuie să lucrăm cu liderii comunităţii rome, să îi facem să înţeleagă ce important este accesul la educaţie. Trebuie să facem un efort împreună, fiindcă nu este bine atunci când banii comunităţii locale se risipesc pentru că nu sunt folosiţi într-o manieră utilă.

Reduce procentul erorilor la nivelul PO care au reprezentat o problema în perioada 2007-2013

“Erorile din Programele Operaţionale au reprezentat 7% ceea ce înseamnă foarte mult şi este datoria noastră să reducem această rată, din acestea 1% au reprezentat fraude. În privinţa fraudelor, măsurile sunt foarte clare, se merge până la suspendarea fondurilor. Cele mai multe erori sunt administrative care pornesc din necunoaşterea regulamentelor, neaplicarea lor adecvată. În regiunea noastră ştim că au fost probleme legate de achiziţii publice şi CE intenţionează să trimită economişti finanţaţi de Comisie pentru a asista autorităţile naţionale, dar să nu excludem efortul regiunilor şi al statelor membre.

Despre obiectivele programelor cu fonduri europene

“A fost o problemă în ultimii ani şi s-au înregistrat progrese. Noi, CE am adoptat regulamente, dar statele membre trebuie să fie mai conştiente. Nu aş merge pe ideea vitezei, trebuie să avem Programe de calitate. Astfel încât utilizarea resurselor să se facă eficient. De pildă, în cadrul FEDER, cheltuielile vor fi axate pe investiţii în inovare, cercetare… Pe de altă parte, capacitatea administrativă este un element-cheie, mai important decât banii. Sunt optimistă că vom reuşit să impulsionăm SM să cheltuiască mai mult din fondurile acestei perioade de programare.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.